Săptămâna asta aflăm cum și-a recuperat un sirian biblioteca ascunsă 15 ani în spatele unui zid, ce vârstă au cu adevărat cei mai bătrâni copaci din România și cum ar arăta lumea dacă lumina ar avea o viteză de 5 km pe oră. Vorbim și despre prima specie nouă de pisică din ultimii 100 de ani și despre rețetele medievale pentru anxietate. La capitolul ieșit din casă, Bucureștiul împlinește 567 de ani, Calea Victoriei e iar pietonală, iar BIFF și BIEFF își deschid porțile. Și altele, ca de obicei.
Una, alta
Cum ar arăta lumea dacă lumina s-ar deplasa cu 5 km pe oră
Relativity Park, simulatorul creat de programatorul Dmitry Brant, arată cum am vedea lumea dacă lumina s-ar deplasa cu doar 5 km pe oră. În acest parc virtual, efectele relativității restrânse devin ușor de observat. Când accelerezi, imaginea din față pare mai strânsă și capătă nuanțe albastre, iar cea din spate se întinde și devine roșiatică. Timpul trece mai încet pentru tine decât pentru lumea din jur. Felinarele par să clipească mai repede când te apropii și mai rar când te îndepărtezi. Roata mare și caruselul se rotesc cu 75% din viteza luminii și par comprimate și răsucite. Poți dezactiva separat fiecare efect, ca să înțelegi ce schimbă în imagine. Am descoperit asta în newsletterul deepculture.
Un sirian și-a recuperat cărțile ascunse în spatele unui zid timp de 15 ani
Abu Bilal, un bărbat din Siria, și-a recuperat biblioteca după ce cărțile au fost ascunse timp de 15 ani în spatele unui zid. El a construit un perete în propria casă pentru a le proteja de regimul Assad, fără să știe dacă le va mai putea recupera vreodată. După 15 ani, a spart zidul cu un ciocan și a găsit volumele pe care le pusese la adăpost. Al Jazeera a filmat momentul.
Ce arată măsurătorile despre cei mai bătrâni arbori din România
Gorunul de la Mercheașa este prezentat frecvent în presă drept cel mai bătrân copac din România, cu o vârstă de 900 de ani. O analiză cu radiocarbon publicată în 2021 arată însă că ar avea aproximativ 560 de ani. Harta realizată de Marius Comper pe mariuscomper.uk cuprinde 5.703 de arbori seculari măsurați de voluntari și oferă informații despre specie, circumferința trunchiului și județ. Doar patru stejari au vârsta stabilită în laborator. Cel din Cajvana, cu un trunchi de 11,11 metri în circumferință, are circa 810 ani. Gorunul lui Horea de la Țebea avea aproximativ 800 de ani când a murit, în 2005. Stejarul din Botoșana are circa 645 de ani, cu o marjă de eroare de 50 de ani. Grosimea trunchiului reflectă și condițiile de creștere, nu doar vârsta. Brașov, Mureș, Cluj și Sibiu însumează 71% din înregistrări. Potrivit materialului, Legea 97/2023 protejează acești arbori, dar normele de aplicare au apărut abia în iunie 2026.
Cum încercau oamenii din Evul Mediu să aibă grijă de sănătatea mintală
Într-un eseu publicat de Aeon, Katherine Harvey (istoric) explică felul în care oamenii din Evul Mediu înțelegeau suferința psihică. Ea pornește de la cazul unui episcop englez din secolul al XII-lea care a făcut o exorcizare unui om legat de țăruși. Medicii considerau că furia, frica și grijile persistente afectează sănătatea și scurtează viața. Mintea era comparată cu un arc care se poate rupe dacă rămâne mereu întins. Călugărul Matthew de la Rievaulx se temea că îndatoririle sale religioase îl vor omorî, iar negustorul Francesco Datini suferea de insomnie, coșmaruri și teamă de ciumă. Tratamentele includeau șofran, ficat de struț și pietre prețioase ținute în gură, dar și plimbări, muzică, grădini, animale de companie, lecturi vesele și întâlniri cu prietenii. Anxietatea și depresia nu sunt probleme apărute recent.
Patru savanți care au studiat mai multe domenii
Într-un articol pentru Aeon, specialista în istoria științei Mariam Sabri prezintă patru savanți ale căror preocupări au depășit un singur domeniu. Al-Biruni, născut în jurul anului 973 în Khwarizm, a crescut cu puține resurse și a învățat din manuale vechi să construiască instrumente astronomice. Această experiență l-a ajutat să observe că sextantul, instrumentul astronomic uriaș al rivalului al-Khujandi, se deforma sub propria greutate și genera măsurători greșite. Alhazen a evitat execuția după ce a simulat nebunia. În cei zece ani de arest la domiciliu, a scris „Cartea opticii”, în care a demonstrat că vedem cee ace vedem datorită luminii care intră în ochi. Avicenna a adunat cunoștințele medicale ale epocii în „Canon”, folosit în universitățile europene timp de peste 500 de ani. Al-Khwarizmi a dezvoltat algebra pentru probleme practice, precum împărțirea moștenirilor, procesele și măsurarea terenurilor și canalelor.
De ce contează ritmul desenelor animate pe care le văd copiii
Timpul petrecut în fața unui ecran nu spune totul despre experiența unui copil, explică în Aeon Natalia Kucirkova, profesoară de educație timpurie. Ea descrie un băiețel care urmărea în aeroport un desen animat pe iPad: în câteva secunde, personajele se certau, plângeau, se împăcau și plecau cu barca. Doi copii pot privi fiecare 20 de minute de desene animate, dar conținutul la care sunt expuși poate fi foarte diferit. Unul urmărește o poveste cu pauze și repetiții, iar celălalt vede zece clipuri și treizeci de personaje, fără timpul necesar pentru a înțelege ce se întâmplă. Autoarea explică faptul că empatia cere timp pentru a observa emoțiile altora. Echipa sa evaluează emisiunile și după ritmul în care se desfășoară acțiunea. „Bluey”, „Daniel Tiger” și „Paddington” se numără printre producțiile care au obținut rezultate bune.
Cum funcționa rețeaua de rute comerciale numită Drumul Mătăsii
Drumul Mătăsii era o rețea de rute comerciale care legau Asia, Africa și Europa, explică Open Culture. Timp de aproximativ 1.500 de ani, traseele folosite s-au schimbat în funcție de climă, de conflicte și de evoluția societăților. Comercianții transportau multe produse în afară de mătase. Spre vest ajungeau ceai, vopsele, parfumuri, porțelan și hârtie, iar spre est, sticlărie, cai, cămile, miere, vin și aur. Pe aceste rute s-a răspândit și praful de pușcă din China, dar au circulat și boli, inclusiv ciuma neagră. Materialul datează deschiderea oficială a rutei de circa 6.400 de kilometri în anul 130 î.Hr. Înaintea ei existase „Drumul Regal”, creat de Darius I. Marco Polo ar fi parcurs întregul traseu și a descris și pericolele călătoriei, de la căldură extremă, boli și halucinații până la tâlhari și la riscul de a ajunge în sclavie.
Sforile și frânghiile aveau un rol esențial în Epoca Pietrei
Denumirea „Epoca Pietrei” reflectă mai ales materialul care s-a păstrat, explică arheologul Nicholas Conard într-un articol din Nautilus. Oamenii foloseau și fibre vegetale, dar acestea se descompun mult mai ușor. În peștera Hohle Fels din Germania, cercetătorii au găsit un baston din fildeș de mamut, vechi de peste 35.000 de ani, cu patru găuri și șanțuri în spirală. Când au trecut fibre de papură prin el, au obținut o funie de cinci metri în zece minute. Cea mai veche sfoară păstrată are 50.000 de ani și a fost făcută de neanderthalienii din Abri du Maras, Franța. Urmele de pe unelte indică folosirea fibrelor pentru fixarea pietrei de mâner încă de acum 250.000 de ani. Bruce Hardy estimează că peste 90% din activitățile zilnice preistorice „ne scapă”. La populația Wola din Noua Guinee, o plasă necesită între 65 și 80 de ore de răsucit fibre și alte 14 ore pentru culesul lor.
Cum recunoaște creierul frumusețea unei opere de artă
Când privim o operă de artă, creierul procesează separat ceea ce vede și plăcerea pe care o simte. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în Nature Communications și prezentat de Scientific American. O parte a activității cerebrale identifică peisajul, obiectul sau silueta din imagine. O alta implică circuitele care reacționează și la recompense precum mâncarea sau banii. Cercetătorii au urmărit activitatea cerebrală a 34 de voluntari cu un aparat RMN de 7T, în timp ce aceștia priveau 96 de picture în acuarele tradiționale chinezești. Participanții au acordat apoi note imaginilor. Pentru a identifica preferințele comune, echipa a folosit algoritmi asemănători celor prin care Netflix și Spotify fac recomandări. Experiența fiecăruia cu arta influențează felul în care creierul reprezintă aceste preferințe. Diferențele apar într-o rețea cerebrală asociată cu imaginația și cu sensul pe care îl atribuim experiențelor.
Ce au învățat unele cititoare despre sexualitate din romanele de dragoste
Caroline Eubanks povestește în Literary Hub că a crescut în Georgia cu mesaje despre abstinență la biserică și cu lecții de sănătate în care multe subiecte erau interzise. Ea descrie o cultură a „purității”, promovată de grupuri evanghelice precum LifeWay Christian Resources și Focus on the Family, care le învăța pe fete să privească sexualitatea cu teamă. Articolul vorbește despre probleme precum anxietatea, depresia și disfuncțiile sexuale, documentate de specialiști, precum și despre cercetări potrivit cărora educația bazată exclusiv pe abstinență nu reduce sarcinile la adolescente. Pentru unele cititoare, romanele de dragoste au completat informațiile care lipseau. Educatoarea Erica Smith spune că a învățat despre sex din cărțile Danielle Steel ale mamei sale, iar scriitoarea Iman Hariri-Kia subliniază importanța consimțământului și a plăcerii. Popularitatea genului a crescut prin BookTok. În Atlanta, librăria cu specific romantic Sincerely Yours s-a deschis în 2025.
De ce ne putem supraestima priceperea
Cu siguranță vă sună cunoscut scenariul în care o persoană nepricepută sau de-a dreptul incompetentă crede despre sine că e foarte bună în ceea ce face (și mai are și o sumedenie de păreri dubioase). Ei bine, chestia asta poartă și un nume. Open Culture prezintă o lecție animată TED-Ed, scrisă de psihologul David Dunning, despre tendința oamenilor de a-și evalua greșit abilitățile. Efectul Dunning-Kruger, descris de Dunning și Justin Kruger în 1999, este mai vizibil la persoanele cu rezultate slabe, care își pot supraestima mult priceperea. Vă sună cunoscut? Materialul menționează cercetări în domenii precum logica, gramatica, finanțele, matematica, inteligența emoțională, analizele medicale de laborator și șahul. Participanții cu performanțe slabe își acordau uneori evaluări apropiate de cele ale experților. Explicația prezentată este că aceleași cunoștințe care ne ajută să rezolvăm o problemă ne ajută și să recunoaștem greșelile. Dacă ne lipsesc, ne este greu să ne evaluăm corect. Experții pot face o greșeală opusă: presupun că și ceilalți se descurcă la fel de bine. Opiniile altora și învățarea continuă ne pot ajuta să avem o imagine mai realistă despre noi.
Cum poți afla ce observă ceilalți la tine
Psihologa Jennifer Farrell explică în Psyche cum putem descoperi trăsături și comportamente proprii pe care ceilalți le observă, dar noi nu. Ea folosește Fereastra Johari, un model creat în 1955 de Joseph Luft și Harrington Ingham, care împarte ceea ce știm despre o persoană în patru zone: deschisă, ascunsă, necunoscută și „punctul orb”. Autoarea recomandă să nu respingem imediat observațiile incomode și să cerem părerea unor oameni apropiați care ne vorbesc cu grijă. Jignirile din timpul unei certe nu sunt un reper util. Putem întreba: „Ce ai vrea să recunosc despre mine?” sau „Ce ți se pare cel mai dificil în relația cu mine?”. Un alt exercițiu este să alegem două sau trei trăsături proprii și să le analizăm avantajele și dezavantajele. Merită să observăm și reacțiile emoționale exagerate, precum și comentariile pe care le auzim în mod repetat.
De ce unele cochilii își schimbă direcția spiralei
Foraminiferele sunt organisme marine alcătuite dintr-o singură celulă. Cochiliile lor se adună pe fundul oceanelor și păstrează informații despre aproximativ 560 de milioane de ani de istorie. Quanta Magazine prezintă un mister observat încă din anii 1950: la unele specii, până la 97% dintre cochilii au spirala orientată în aceeași direcție, dar fosilele arată că această preferință s-a inversat aproape simultan în mai multe regiuni ale lumii. În 1959, David Ericson a propus temperatura drept explicație, însă cercetările genetice au contrazis-o. Echipa lui Bridget Wade de la University College London a reunit date strânse în cinci decenii și a analizat ultimii 56 de milioane de ani. Noua ipoteză este că se răspândește o specie greu de deosebit vizual de celelalte, dar care are un avantaj. Direcția spiralei ar fi indiciul vizibil al acestei schimbări, comparate în articol cu răspândirea variantelor de Covid-19.
Cum folosește creierul abilitățile existente pentru a învăța să citească
Cititul este o activitate prea recentă în istoria omenirii pentru ca evoluția să fi creat un sistem cerebral dedicat exclusiv ei. Open Culture explică acest lucru pe baza unui material BBC World Service. Neurocercetătoarea Rebecca Gotlieb, de la UCLA, arată că lectura folosește zone ale creierului implicate deja în văz, în auz, în limbaj, în atenție și în emoții. La fel se întâmpla acum cinci milenii, când scribii citeau scrierea cuneiformă sumeriană sau hieroglifele egiptene. S-a schimbat însă numărul cititorilor. Materialul compară o alfabetizare de circa 1% în Sumer și Egipt cu aproximativ 88% la nivel global astăzi. Contează și dacă citim pe hârtie sau pe ecran. Articolul arată că lectura rapidă, în diagonală, de pe ecrane ne poate face mai vulnerabili la dezinformare. Maryanne Wolf rezumă cercetări care asociază folosirea mai intensă a mediului digital cu rezultate școlare mai slabe la copii.
De ce râsul femeilor a fost privit cu suspiciune de-a lungul timpului
Într-un eseu pentru Psyche, cercetătorul Abílio Almeida pornește de la povestea bunicii sale, care a rămas văduvă tânără și a crescut singură 13 copii într-un sat din nordul Portugaliei. Multă vreme, nepotul nu o văzuse niciodată râzând. Autorul explică felul în care societatea a descurajat râsul femeilor de-a lungul secolelor. Athenagoras din Atena compara relația bărbatului cu femeia cu cea a plugarului cu pământul, iar Ioan Gură de Aur observa că femeile abia îndrăzneau să râdă în prezența soților. Manualele de bune maniere au perpetuat asemenea restricții. Între mijlocul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX au circulat chiar povești despre femei care ar fi murit de râs. Un studiu din 2019 citat în eseu arată că umorul poate crește statutul bărbaților la serviciu, dar îl poate reduce pe al femeilor. Autorul atribuie cinematografului și televiziunii un rol în schimbarea acestor norme, inclusiv în viața bunicii sale.
Câinii din picturile lui Veronese și disputa cu Inchiziția
Istoricul Thomas W. Laqueur analizează, într-un fragment de carte publicat de The Public Domain Review, locul câinilor în picturile lui Paolo Veronese. Criticul Kenneth Clark îl considera pe artist cel mai mare iubitor de câini al Renașterii, iar John Ruskin vedea în „Cupidon cu doi câini” un poem eroic. În „Nunta din Cana”, o pânză de 6,8 pe 9,75 metri, apar 135 de personaje, cinci câini și o pisică. Tabloul a fost luat de Napoleon din mănăstirea San Giorgio Maggiore în 1797 și se află astăzi la Luvru, în fața Giocondei. În 1573, Veronese a fost chemat în fața Inchiziției din cauza unei reprezentări a „Cinei celei de taină”, în care un câine ocupa centrul scenei. A avut la dispoziție trei luni să modifice lucrarea. Pictorul i-a schimbat doar titlul, în „Ospățul din casa lui Levi”.
O felină din Bolivia a fost recunoscută ca specie distinctă
În 2016, un centru pentru protecția animalelor din Bolivia a contactat-o pe biologa Paola Nogales-Ascarrunz în legătură cu o pisică neobișnuită. Animalul fusese găsit când era pui, pe un drum de lângă pădure. Un localnic îl ținuse acasă un an, convins că este o pisică domestică. Zece ani mai târziu, National Geographic relatează că animalul aparține primei specii noi de felină descrise în peste 100 de ani, după pisica de pampas din 1923. Specia, prezentată într-un studiu din Current Biology, a primit numele Leopardus tilcayo, după denumirea folosită de localnici. Trăiește în pădurile Yungas de pe versantul estic al Anzilor, măsoară aproximativ 45 de centimetri și cântărește sub 1,5 kilograme. Comparația a 38 de genomuri indică separarea sa evolutivă acum circa 1,4 milioane de ani. Descoperirea ridică la cinci numărul speciilor de pisici-tigru.
Ce ne pot spune ctenoforii despre începuturile animalelor
Ctenoforii sunt animale gelatinoase răspândite astăzi în aproape 200 de specii. Potrivit Quanta Magazine (unde vei descoperi un articol foarte interesant despre aceste vietăți), grupul lor s-a separat de restul animalelor acum aproximativ 700 de milioane de ani. Mult timp, cercetătorii au considerat că bureții au fost primii care s-au desprins pe o ramură evolutivă distinctă. Un studiu din 2023, bazat pe organizarea cromozomilor, indică însă ctenoforii. Descoperirea ridică întrebări despre apariția mușchilor și a neuronilor, deoarece ctenoforii îi au, iar bureții nu. La specia Mnemiopsis leidyi, echipa lui Pawel Burkhardt a identificat 17 tipuri de celule, dintre care 11 necunoscute anterior, și o rețea nervoasă fără sinapse, adică fără legăturile obișnuite dintre neuroni. Unele specii pot reveni din stadiul adult la cel de larvă după perioade de foamete sau după răni. Altele au grăsimi celulare care le ajută să reziste presiunii din adâncuri. Cestum veneris poate ajunge la 1,5 metri.
Cum ne propune Susan Neiman să înțelegem răul
Susan Neiman (filosof) a refuzat invitația unui podcast de a discuta despre un caz de canibalism din Florida. Într-un fragment din cartea „Call It Evil”, publicat de Literary Hub, ea explică de ce cazurile șocante, dar rare, pot distrage atenția de la forme mai răspândite ale răului. Printre exemplele sale sunt războaiele purtate pentru păstrarea puterii și reducerea ajutoarelor esențiale pentru oamenii săraci în favoarea unor taxe mai mici pentru cei bogați. Neiman amintește și ideea Hannei Arendt despre „banalitatea răului” și cercetarea publicată în 2011 de Bettina Stangneth. Pe baza unor înregistrări din Argentina, aceasta a arătat că Eichmann era conștient de ceea ce făcea. Autoarea amintește și experimentele lui Stanley Milgram din 1961, în care jumătate dintre participanții menționați acceptau să administreze ceea ce credeau că sunt șocuri electrice. Neiman susține că fiecare caz trebuie analizat în contextul său.
De ce locurile din cărți diferă de cele reale
Haworth, Bath și Dorset sunt locuri reale, dar peisajele și orașele din cărțile surorilor Brontë, ale lui Jane Austen, William Wordsworth sau Thomas Hardy au fost recreate prin imaginație. Rebecca Hutcheon, cercetătoare la University of South Wales, explică în The Conversation cum a crescut interesul pentru legătura dintre literatură și locuri la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu popularitatea romanului. William Lyon Phelps a realizat o hartă literară a Angliei în 1899, iar William Sharp a cartografiat în 1904 locurile asociate cu Dickens și cu surorile Brontë. Hardy descria chiar el Wessexul drept un ținut pe jumătate real, pe jumătate imaginat. V.S. Naipaul, care îl citise pe Dickens în copilărie, în Trinidad, spunea că autorul construise un oraș fantastic. Articolul amintește și termenul „anemoia”, inventat de John Koenig, în discuția despre atașamentul față de lumi pe care le cunoaștem prin imaginație.
Film
Opt filme în competiția Bucharest International Film Festival
Bucharest International Film Festival a început vineri și se încheie pe 27 septembrie, anunță Agerpres. Festivalul, prezentat drept singura competiție internațională de lungmetraje din București, include opt filme europene și asiatice, dintre care șapte au premiera în România. Producțiile au fost premiate sau prezentate la Cannes, Berlinale, Sarajevo, Fantasia, Annecy și TIFF. Ele abordează adolescența, familia, libertatea, marginalizarea, frica și violența. În competiție sunt „Everytime”, „17”, „No Rest for the Wicked”, „The Blow / La Frappe”, „Cercul”, „We Are Aliens”, „Roya” și „Heysel 85”. Eugenia Vodă conduce juriul, din care mai fac parte Simona Paggi, Kristina Cepraga Goodwin și Antonin Peretjatko. Ediția a XXII-a are proiecții la Apollo111, Cinema Muzeul Țăranului Român și DeGalben. Filmul de deschidere este „Ultimul refugiu / Redoubt (Varn)”, regizat de John Skoog. Biletele sunt disponibile pe Eventbook.
Filme experimentale și proiecții pe clădiri la BIEFF
Festivalul Internațional de Film Experimental București are loc între 23 și 30 septembrie, anunță Zile și Nopți. Ediția a XVI-a are tema „Vanishing Futures”, tradusă prin „viitoruri care dispar”. Proiecțiile se desfășoară la Cinema Elvire Popesco, Apollo111 Cinema, Cinema Union și în alte spații partenere. Programul include dezbateri, discuții cu invitați, întâlniri profesionale, spectacole și un tur al orașului în timpul căruia zidurile unor clădiri devin ecrane de cinema. Festivalul are competiții naționale și internaționale de scurtmetraj, precum și o competiție internațională de lungmetraj. Selecția internațională de scurtmetraje cuprinde 30 de filme din 23 de țări. Două secțiuni sunt dedicate cineaștilor Artavazd Pelechian și Rosa Barba. Publicul poate vedea și „Ten Skies”, de James Benning, și poate participa la un masterclass cu teoreticiana Erika Balsom. Abonamentele sunt disponibile pe Eventbook.
Filme despre cultura și istoria Ucrainei la București
Ukrainian Film Festival se desfășoară de vineri până pe 23 septembrie la Happy Cinema Vitantis și Happy Cinema Colosseum, anunță Agerpres. Evenimentul se adresează atât comunității ucrainene din București, cât și publicului care vrea să cunoască istoria și cultura Ucrainei prin film. Programul include musicaluri, animații, documentare și povești despre viața contemporană. „MUR. Ty [Romantyka]” este un musical istoric despre scriitorii ucraineni ai secolului trecut, iar „Kuzma” prezintă viața lui Andriy Kuzmenko, solistul trupei Skryabin. „Mavka: The True Myth” spune povestea fantastică a unei nimfe a pădurii și a unui tânăr biolog. „Red Rue Express” urmărește un mecanic de locomotivă cu experiență și ucenicul său, iar documentarul „Antarctica” prezintă oamenii de știință ucraineni care lucrează acolo. Toate filmele sunt proiectate cu subtitrare în limba engleză.
Eveniment
Un recital de literatură și muzică al lui Tudor Călin Zarojanu
Sâmbătă, 19 septembrie, de la 19:00, Sala Tancred Bănățeanu găzduiește RECITAL TCZ, un spectacol de Tudor Călin Zarojanu cu literatură, teatru, poezie, muzică și umor. Muzeul Național al Țăranului Român îl prezintă pe autor ca jurnalist, scriitor și traducător, absolvent de Matematică-Informatică. A lucrat în presa scrisă, televiziune, radio și într-o agenție de știri. A publicat 19 cărți, iar cea mai cunoscută dintre ele este „Viața lui Corneliu Coposu”. A tradus 29 de volume din engleză și franceză. Recitalul include „Pescărușul Jonathan Livingston”, „Scrisoarea I”, un dans din Sahel, texte de Ana Blandiana și Marin Sorescu și „Cicade”, de Ingeborg Bachmann. Intrarea este liberă. Sursa: Muzeul Național al Țăranului Român
Ce poți face pe Calea Victoriei în weekend
Calea Victoriei este pietonală în weekendul 19 și 20 septembrie. Potrivit B365, suprapunerea cu Zilele Bucureștiului face ca programul să fie probabil cel mai bogat din acest an. În ambele zile, între 10:00 și 22:00, sunt organizate activități sportive la Palatul CEC, iar la intersecția cu Calea Griviței poate fi văzută expoziția „Cred în România”. Istoricul Laurențiu Enache conduce turul „Calea Victoriei, Poarta dinspre Orient și Occident”. Sâmbătă, publicul poate participa la spectacolul „Magia Ghicitorilor” al Teatrului Ion Creangă, la dezbaterea „Bucureștiul Scriitorilor”, moderată de Emilia Stere, și la un scurt spectacol al Circului Metropolitan. Tot atunci sunt programate un spectacol-lectură cu Diana Cavallioti și o apariție a corului Cantus Mundi. Duminică au loc o dezbatere despre Parcul Natural Văcărești și „Battle of the Beats”, la Muzeul Național de Artă al României.
The Color Run NIGHT pe Bulevardul Unirii
The Color Run NIGHT are loc sâmbătă, 19 septembrie, pe un traseu de aproximativ cinci kilometri, anunță B365. Plecarea este din parcarea Bibliotecii Naționale. Participanții trec prin Rond Alba Iulia, Bulevardul Decebal și intersecția cu Strada Dristorului, apoi revin pe Bulevardul Unirii și Bulevardul Mircea Vodă. Evenimentul nu este o cursă contra cronometru: traseul poate fi parcurs în alergare sau la pas, în limita a 60 de minute. Accesul începe la 17:00, iar plecările se fac succesiv între 19:00 și 19:20. Momentul cu norul de pudră colorată este programat între 20:30 și 21:00. Biletul Last Minute costă 210 lei sau 200 de lei de persoană pentru grupuri de cel puțin două persoane. Copiii sub șase ani intră gratuit. Kitul include un tricou, tatuaje temporare, medalie, pudră și două bețe luminoase cu LED.
Cum sunt sărbătoriți cei 567 de ani ai Bucureștiului
Bucureștiul sărbătorește 567 de ani de la prima atestare documentară prin evenimente organizate pe 19 și 20 septembrie, anunță Zile și Nopți. Programul Primăriei Capitalei, prin ARCUB, are cinci componente. În Piața Constituției are loc a XI-a ediție iMapp Bucharest Winners League, cu tema „Past. Forward.” și șapte câștigători internaționali ai unor competiții de proiecții pe clădiri. Sâmbătă, Rudimental cântă de la 20:00, competiția se desfășoară între 21:30 și 23:00, iar programul include proiecția „NADIA – The Perfect 10”. Duminică apar DJ Under & MC Aner, DJ OLiX și WhoMadeWho. Pe Calea Victoriei, „Străzi deschise” presupun dezbateri, concerte și un spectacol de tip prezentare de modă despre reciclare. Programul mai include tururi ghidate la Primărie, plimbări gratuite cu barca pe Dâmbovița și „Triunghiul Muzeelor”, cu activități dedicate Dobrogei.
Un weekend cu muzică și spectacole italiene în Piața Italiană
The Good – Dolce Far Festa are loc în Piața Italiană sâmbătă, 19 septembrie, și duminică, 20 septembrie, între 11:00 și 22:00. Potrivit Zile și Nopți, programul include muzică live, selecții muzicale italiene mixate de DJ, operă, balet, dans sportiv, teatru, commedia dell’arte și pictură în fața publicului. Tenorul Stefan von Korch și pianistul Alexandru Burca susțin recitalul „O Sole Mio”. Christian Thomson prezintă un Italian Playlist, iar Bianca Purcarea, un Italian Music Mix. Pe scenă mai apar Maria Andries, Ingrid Tanase și Vasile Coverca. Participă și soliștii Operei Naționale București, Susu Marian Cristian și Amyra Badro. Contessina Dance Studio prezintă dans sportiv, Trupa Sirius Actors susține un moment de commedia dell’arte, iar Vali Ciobanu pictează live.
Ateliere și vizite la muzee pe Șoseaua Kiseleff
În weekendul 19 și 20 septembrie, Șoseaua Kiseleff devine spațiu de plimbare pentru „Triunghiul Muzeelor”, eveniment organizat de Primăria Sectorului 1. Prima ediție leagă Muzeul Geologic Național, Muzeul „Grigore Antipa” și Muzeul Național al Țăranului Român prin activități despre relația dintre pământ, natură și oameni, cu accent pe Dobrogea. Potrivit Buletin de București, 8.000 de brățări sunt distribuite prin școlile din sector. Fiecare brățară permite accesul gratuit al unui copil și al unui adult însoțitor în toate cele trei muzee. Programul cuprinde tururi ghidate, ateliere de olărit, gravură și alte meșteșuguri, activități de reciclare creativă, ateliere muzicale, o proiecție de film și vânătoarea de comori „Descoperă ADN-ul României”. Activitățile organizate pe promenadă sunt deschise tuturor, inclusiv persoanelor care nu au brățară.
Muzică
Muzică interbelică și o expoziție la Sala Dalles
Sala Dalles găzduiește duminică, de la ora 19:00, spectacolul „D’alles Bucureștilor de altădată”, cu jazz, tangouri și valsuri din cafenelele și restaurantele Bucureștiului interbelic, conform Buletin de București. Violonistul Valentin Albeșteanu cântă cu Taraful de Oraș, alături de Ana Cebotari, Arlinda Morava, Miruna Ionescu și mezzosoprana Andreia Lucaciu. Miruna Ionescu, absolventă UNATC, a debutat la 13 ani la Radiodifuziunea Română. În foaier este expus pianul la care George Enescu a susținut 26 de concerte la Dalles între martie 1940 și martie 1946. Muzeul Cotroceni contribuie cu zece fotografii interbelice și rochii din perioada Belle Époque. Biletele costă între 90 și 110 lei, iar articolul precizează că majoritatea s-au epuizat.
Expoziții
Două expoziții la Catinca Tabacaru Gallery
Catinca Tabacaru Gallery deschide noul sezon pe 15 septembrie, la ora 19:00, cu două expoziții, potrivit Curatorial. În spațiul principal, artista marocană Youssra Raouchi, născută în 1999, prezintă „In Between”. Lucrările pornesc de la o perioadă petrecută în Casablanca, în care aștepta o schimbare. Picturile surprind scene din viața ei de zi cu zi: apartamentul luminos, Marché Central, prietenii, cinele, serile de film și plimbările. Artista spune că schimbarea a venit treptat, fără un moment spectaculos. În spațiul de proiecte, Ioana Mincu, născută în 2001, prezintă „București e un biscuit sfărâmicios”. Ea arată un oraș cu goluri și reparații improvizate, în care plantele pătrund în ziduri, iar animalele folosesc spații construite de oameni. Prin expresia „tender violence”, artista descrie felul în care chiar și gesturile de îngrijire modifică ceea ce ating. Galeria se află pe Calea Giulești 14.
O expoziție a Liviei Mateiaș despre cer și univers
Livia Mateiaș prezintă expoziția „Skyward” în penthouse-ul Nord One, unde lucrările despre univers pot fi privite alături de panorama oferită de spațiu, scrie Curatorial. Prin pictură, texturi și detalii, artista explorează cerul, spațiul cosmic și stările pe care acestea le provoacă. Lucrările asociază elemente de mici dimensiuni cu imaginea universului vast. Expoziția este deschisă între 15 septembrie și 7 octombrie, iar programul include întâlniri, ateliere și observații astronomice. Livia Mateiaș trăiește și lucrează în Timișoara, are un doctorat în arte vizuale și este membră a filialei locale a Uniunii Artiștilor Plastici din 2009. Lucrează cu grafică, pictură, instalații, artă digitală și performance. A cofondat studioul artouching și platforma Digital:Canvas, dedicată artei digitale. Organizează și activități prin care apropie publicul de artă, oferă consiliere prin artă și dezvoltă proiecte creative, inclusiv pentru grupuri vulnerabile.
Fotografii despre transformările Muzeului Țăranului Român
Muzeul Național al Țăranului Român a deschis pe 17 septembrie expoziția „Rezident”, de Mihai Bodea-Tatulea, în Sala Noua Galerie. Fotografiile și materialele provin din arhiva documentară realizată de artist între 2010 și 2025. Ele urmăresc schimbările din expoziția permanentă și din clădirea muzeului în perioada lucrărilor de consolidare. Proiectul face parte din cercetarea doctorală a autorului la Universitatea Națională de Arte din București, cu titlul „Rolul imaginii fotografice în consacrarea vernacularului”. Arhiva este folosită ca studiu de caz în această cercetare. Imaginile alese arată lucrările realizate după 1990 în expoziția permanentă de Silvia Radu, Horia Bernea și Ioana Bătrânu, împreună cu echipa muzeului. Potrivit anunțului publicat de muzeu, expoziția poate fi vizitată până pe 11 octombrie, de miercuri până duminică, între 10:00 și 18:00
Literatură
Cinci zile de literatură nordică la București
Nordic Exposure, un nou festival din familia Nordic Festival, are loc la București între 16 și 20 septembrie. Potrivit Zile și Nopți, programul cuprinde peste 20 de evenimente și se concentrează pe autoare din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia, traduse recent în română. Printre invitate se află Annette Bjergfeldt, scriitoare și cântăreață nominalizată la Grammy, finlandeza Sofi Oksanen, ale cărei cărți au fost traduse în 45 de limbi, islandeza Yrsa Sigurðardóttir, autoare de romane polițiste, și poeta suedeză Sanna Hartnor. Secțiunea Nordic Close-Up propune conversații în curtea librăriei Modul Cărturești, iar Nordic Special explorează temele cărților. La Rezidența9, Nordic Stage & Screen include muzică, poezie și filme în aer liber. Nordic Forum este dedicat discuțiilor cu traducători, editori și profesori.
Două seri de poezie în Piața Amzei
Festivalul Internațional de Poezie București ajunge în Piața Amzei pe 18 și 19 septembrie. Evenimentele au loc la Hub-ul deGalben, în fiecare seară de la 18:00, cu intrare liberă și fără rezervare, potrivit Buletin de București. Vineri, 18 septembrie, programul pune accent pe poezia contemporană interpretată ca spectacol, cu voce, ritm, gesturi și expresivitate scenică. Participă Anne Barbusse din Franța, Mugur Grosu, Markus Khole din Austria, Ligia Keșișian, Tiberiu Neacșu, Radu Nițescu și Andy Willoughby din Marea Britanie. Sâmbătă, 19 septembrie, sunt programate lecturi publice cu Leo Butnaru din Republica Moldova, Nichita Danilov, Eric Desordre din Franța, Ilias Fragkakis din Grecia, Simona Sigartău și José Luis Vasconcelos din Portugalia. Cele două seri oferă astfel ocazia de a asculta poeți din șapte țări.
Foto: Flow
