O piesă muzicală construită din sunete din Parcul Natural Vânători Neamț, cea mai veche rețetă de pastă de dinți, un matematician al haosului care câștigă un premiu de trei milioane de dolari, cum s-a născut teoria probabilităților, dar și povestea singurului om care a supraviețuit ambelor bombe atomice, de la Hiroshima și Nagasaki. Plus un festival de jazz la o biserică lutherană, RAD Art Fair și Calea Victoriei pietonală în fiecare weekend. O săptămână cu tot felul de subiecte, de la cuantică la croitorese NASA.
Una, alta
„Zimbru“, piesa în care pădurea din Parcul Natural Vânători Neamț devine orchestră
De Ziua Internațională a Pământului, miercuri, pe 22 aprilie, s-a auzit pentru prima dată la radio „Zimbru”, o piesă semnată Electric Brother & George Vlad, construită integral din sunete înregistrate în Parcul Natural Vânători Neamț. Cristian Ștefănescu (Electric Brother) a transformat zecile de ore de înregistrări de teren ale lui George Vlad într-o compoziție în care chemările păsărilor devin teme muzicale, sunetele pădurii devin percuție, iar zimbrul apare ca solist. Peste acest peisaj sonor se suprapun instrumente reale și un beat electronic dansabil.
După cum vă povesteam săptămâna trecută, România a intrat și pe harta Earth FM, harta sunetelor naturii, cu sunete înregistrate de George Vlad în Parcul Natural Vânători Neamț, unde chiar se întâmplă lucruri drăguțe.
Încă un proiect fain, orchestrat de Cronicari Digitali. Prin urmare, dacă chiar vrei să asculți ceva drăguț, piesa e AICI.
Cea mai veche rețetă de pastă de dinți din lume e din Egiptul antic
Un papirus descoperit în 2003 la Biblioteca Națională din Viena, în cea mai mare colecție de documente egiptene antice din lume, conține cea mai veche formulă cunoscută pentru pastă de dinți, scrisă în greacă și datând din secolul IV d.Hr., relatează Open Culture. Rețeta vorbește despre o pulbere pentru „dinți albi și perfecți” din sare de stâncă, mentă, floare de iris uscată și piper, care, combinată cu salivă, formează o pastă. Dentistul Heinz Neuman a testat rețeta și nu i s-a părut neplăcută (chiar dacă i-a iritat gingiile). Prin comparație, unii oameni din perioada medievală își atârnau la gât un cioc de coțofană sau înfigeau ace în viermi ca să scape de durerile de dinți. Igiena dentară a Antichității măcar avea o noimă.
Fizicienii au găsit o metodă teoretică de a inversa timpul în sisteme cuantice
Ouăle nu se recompun singure după ce le-ai spart, iar laptele vărsat nu sare înapoi în pahar. În continuare, săgeata timpului arată într-un singur sens. Dar un studiu publicat în Physical Review X, relatat pe scientificamerican.com, arată că la scară cuantică această regulă poate fi inversată. Fizicianul Luis Pedro García-Pintos de la Los Alamos și colegii săi au demonstrat prin simulări că, dacă știi starea inițială a unui sistem cuantic și rezultatul măsurătorii, poți construi o secvență de câmpuri și pulsuri, numită Hamiltonian, care acționează ca un „demon al lui Maxwell” digital și inversează secvența evenimentelor. Practic, sistemul este dus înapoi la starea de plecare sau chiar spre rezultatul opus. Aplicațiile potențiale includ recuperarea energiei din măsurători cuantice și, mai ales, inversarea decoerenței cuantice, principala barieră în calea calculatoarelor cuantice. Deocamdată, experimentele reale sunt blocate de precizia insuficientă a măsurătorilor, care ajunge la doar 50%.
Lucruri complicate. În timp ce unii oameni se ocupă cu așa ceva, alții vorbesc despre „industria calului” și despre „limba bătrână”.
În zona crepusculară a oceanului, scufundătorii își riscă viața pentru a descoperi specii noi
La 100 de metri adâncime, în „Gaura Albastră” din Guam, o echipă de la California Academy of Sciences a recuperat niște structuri artificiale de recif lăsate acolo în 2018, scrie National Geographic. „Zona crepusculară” se află între 40 și 150 de metri adâncime, prea adâncă pentru scafandrii obișnuiți și prea puțin adâncă pentru submarine. Biologul marin Luiz Rocha a coborât cu un „rebreather”, un dispozitiv de cinci-zece ori mai periculos decât scuba clasic, pentru doar 15 minute de lucru urmate de 4–5 ore de ascensiune.
Ca o paranteză, ce este un „rebreather”: spre deosebire de sistemele obișnuite de scufundări, care furnizează scafandrilor o cantitate fixă de aer respirabil pe care îl expiră în jeturi de bule, sistemele „rebreather” reciclează aerul pe care îl expiră un scafandru. Acest lucru permite unui scafandru să se scufunde mai adânc și să rămână acolo mai mult timp, dar riscurile sunt mari. O defecțiune poate denatura amestecul de gaze. Prea puțin oxigen, prea mult oxigen sau prea mult dioxid de carbon ar incapacita un scafandru.
Recolta lui Rocha și a colegilor săi: 2.000 de organisme și cel puțin 20 de specii noi. Rocha estimează că, după analiza ADN, numărul speciilor noi se va înzeci.
Creierul astronauților nu uită gravitația Pământului nici după luni întregi petrecute în spațiu
Un studiu publicat în Journal of Neuroscience, descris pe scientificamerican.com (despre care am aflat din newsletterul deepculture), arată că 11 astronauți care au petrecut cel puțin cinci luni la bordul Stației Spațiale Internaționale au continuat să apuce obiectele ca și cum ar fi fost la fel de grele ca pe Pământ, chiar dacă știau că se află în microgravitație. Creierul lor prezice greutatea pe baza deceniilor de experiență terestră și nu poate renunța complet la această predicție. Surprinzător, cu cât un obiect se mișca mai rapid, cu atât astronauții îl strângeau mai tare. Vestea bună: la o zi după întoarcerea pe Pământ, abilitățile motorii se readaptau rapid. Cercetătorul Philippe Lefèvre de la Universitatea Catolică din Louvain, care a coordonat studiul, spune că pe Marte sau pe Lună, unde există gravitație parțială, riscurile pot fi și mai subtile: creierul ar putea trece involuntar la „Earth mode”, inadecvat pentru condițiile respective. Studiul a durat aproape 20 de ani de la propunere până la finalizare.
Singurul om care a supraviețuit bombelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki
Tsutomu Yamaguchi este singurul om recunoscut oficial de guvernul japonez ca supraviețuitor al ambelor bombardamente atomice, de la Hiroshima și Nagasaki, din august 1945. Pe 6 august, se afla la mai puțin de trei kilometri de epicentrul exploziei de la Hiroshima, în ultima zi a unei deplasări de afaceri. S-a aruncat la pământ și a supraviețuit cu arsuri grave și timpane perforate. S-a întors a doua zi la Nagasaki, orașul natal, și pe 9 august, chiar în timp ce îi povestea șefului despre bomba de la Hiroshima, a doua explozie a spart ferestrele biroului. Colegii, care auziseră de povestea lui, au făcut ceea ce trebuiau să facă pentru a supraviețui. Yamaguchi a trăit până la 93 de ani și a murit în 2010 de cancer la stomac. A vorbit public despre experiența sa abia în ultimii ani de viață, militând pentru dezarmare nucleară: „Nu înțeleg de ce lumea nu înțelege agonia bombelor nucleare.” Găsești povestea lui pe biography.com (și-n multe alte surse, evident).
Cum a născut o dispută legată de un joc de noroc din Renaștere teoria probabilităților
O veche dispută matematică, așa-numita „problemă a punctelor”, a stat la originea uneia dintre cele mai importante ramuri ale matematicii moderne, scrie Scientific American.
Scenariul: două persoane joacă un joc de zaruri, primul care atinge 10 puncte câștigă totul, dar jocul e întrerupt brusc la scorul de 8 la 6. Cum se împarte suma? În 1494, matematicianul italian Luca Pacioli propunea împărțirea proporțională cu punctele obținute, metodă respinsă ulterior ca inechitabilă. În secolul al XVII-lea, Blaise Pascal și Pierre de Fermat au corespondat pentru a rezolva problema și au ajuns la aceeași soluție, dar pe căi diferite: nu contau punctele acumulate, ci posibilitățile viitoare. Fermat enumera toate variantele posibile ale jocului continuat. Pascal a inventat conceptul de valoare așteptată, calculată recursiv. Jucătorul aflat la 8 la 6 merită 81,25% din sumă.
Același principiu stă azi la baza oricărei evaluări de risc financiar, de la prime de asigurare la portofolii de acțiuni.
Un site foarte interesant pentru fanii hip hop
Dacă ești pasionat de hip hop, ai aici un grafic interactiv al tuturor legăturilor majore din hip-hop: colaborări, conflicte, relații de mentorat, semnări la case de discuri, cu un slider cronologic din 1984 până în prezent. Tot din newsletterul deepculture am aflat și de acest site.
Armele sistemului imunitar. Bacteriile ne-au lăsat moștenire apărarea contra virusurilor
O serie de descoperiri din ultimul deceniu arată că mecanismele pe care bacteriile le-au dezvoltat pentru a se apăra de „fagi”, virusurile lor, există aproape neschimbate și în celulele noastre, scrie Quanta Magazine. Exemplul principal este calea cGAS-STING: enzima cGAS detectează ADN străin în citoplasmă și declanșează răspunsul imunitar. Philip Kranzusch de la Harvard a descoperit că proteina bacteriană cGAS este structural identică cu cea umană, deși secvențele de ADN nu se aseamănă. Viperina, gasderminele și alte proteine imunitare umane au corespondențe funcționale în bacterii. Cercetătorii studiază acum sute de sisteme imunitare bacteriene pentru a prezice mecanismele imunitare umane încă nedescoperite.
Experimentul din anii ’60 care a redefinit creativitatea
Psihologul Mihaly Csikszentmihalyi le-a cerut, în 1964, la School of the Art Institute of Chicago, unor studenți la artă să realizeze câte un desen dintr-o selecție de 27 de obiecte, cu o oră la dispoziție. Jumătate dintre ei s-au apucat repede de lucru. Ceilalți au petrecut până la 50 de minute explorând, rearanjând, experimentând. Artiștii din a doua categorie au produs lucrări mai originale și mai convingătoare. Urmăriți timp de cinci ani, aceștia s-au dovedit și mai de succes în carieră. Opt din cei mai puțin exploratori studenți au abandonat pictura cu totul. Cercetătorul Keith Sawyer, care a studiat sub îndrumarea lui Csikszentmihalyi, notează concluzia pe thereader.mitpress.mit.edu: creativitatea reală nu rezolvă probleme, ci le găsește și le formulează. Abilitatea asta, mai profundă decât rațiunea, e la originea oricărui proces creativ autentic.
Scrisoarea care a vindecat un blocaj creativ
Că tot vorbim despre creativitate. În 1965, sculptorița Eva Hesse, pionieră a artei postminimaliste, traversa o perioadă de îndoială și de blocaj creativ, după ce se mutase din New York în Germania. I-a scris prietenului ei, artistul Sol LeWitt, cerându-i un sfat. Răspunsul pe care Sol LeWitt i l-a trimis, conform themarginalian.org (de care am aflat tot de pe deepculture), a devenit unul dintre cele mai cunoscute manifeste despre creativitate scrise vreodată. LeWitt o îndemna să renunțe la grija pentru perfecțiune, la frica de judecată, la nevoia de a justifica munca: „Încearcă să faci lucruri PROASTE, cele mai proaste la care te poți gândi și vezi ce se întâmplă.” Mesajul central era scris cu majuscule: „DO”. Fă, pur și simplu. Hesse a ascultat. A creat în anul următor sculptura „Hang-Up”, pe care a descris-o drept „cea mai ridicolă structură pe care am făcut-o vreodată, și de aceea este cu adevărat bună.” La doi ani de la moartea lui Hesse, în 1970, LeWitt i-a dedicat „Wall Drawing 46″, o schimbare estetică semnificativă în opera sa. Prin urmare, dacă lucrezi într-un domeniu creativ și simți, uneori, că te-ai blocat, lasă perfecțiunea deoparte și, pur și simplu, fă lucruri. La un moment dat, vei simți cum blocajul dispare.
De la sutiene și corsete la costumele pentru misiunile Apollo
Nicholas de Monchaux povestește pe The MIT Press Reader cum International Latex Corporation, cunoscută mai ales pentru lenjerie intimă marca Playtex, a câștigat contractul NASA pentru costumele Apollo în fața unor giganti aerospațiali. Croitoresele, „reînvățate să coasă de la zero”, lucrau cu toleranțe mai mici decât ochiul acului de cusut, fără ace de prins țesătura (un singur ac găsit între straturile de material ale unui prototip a dus la instalarea unui aparat de raze X în atelier). Costumul lunar avea 21 de straturi cusute și lipite manual, iar trei-patru angajați aveau „mâna” necesară pentru piesele cele mai delicate. NASA era constant entuziasmată de costume și constant frustrată de lipsa documentației. ILC a rezolvat și asta, iar compromisul final a reflectat tensiunea perpetuă dintre meșteșugul uman și birocrația ingineriei de sistem.
OpenAI cere un nou contract social pentru Era Inteligenței artificiale, dar politicienii tac
Nathan Gardels, redactorul-șef al Noema, analizează propunerea OpenAI pentru o politică industrială adaptată superinteligenței. Documentul, publicat săptămâna trecută, pleacă de la premisa că tranziția spre AI e comparabilă cu trecerea la Era Industrială și că societatea va trebui să reconstruiască contractul social așa cum a mai făcut-o, prin analogii cu New Deal-ul american. OpenAI propune trei principii: prosperitate larg distribuită, atenuarea riscurilor și democratizarea accesului. Propunerea concretă cea mai îndrăzneață este un Fond de Bogăție Publică în care fiecare cetățean să aibă un interes financiar în creșterea economică generată de AI, finanțat din acțiunile companiilor tech. Sam Altman a sugerat în altă parte că acesta să fie capitalizat printr-un impozit de 2,5% din capitalizarea bursieră a marilor companii.
De ce AI nu știe să miroasă și de ce ar trebui să o facă
Între 2015 și 2025, numărul articolelor de cercetare despre olfacție artificială a stagnat, în timp ce cercetarea în viziune computerizată și procesare de limbaj a crescut exponențial, relatează Philip Maughan pe Noema. Paradoxul e că olfacția e al treilea canal senzorial ca volum de date după vedere și auz. Mirosul influențează memoria, navigarea, relațiile sociale și chiar alegerea partenerilor. Un studiu german din 2017 a arătat că persoanele care și-au antrenat mirosul timp de trei luni și-au îmbunătățit cogniția și memoria față de grupul de control. Fără simțul mirosului, susțin cercetătorii, modelele de AI nu pot construi cu adevărat o reprezentare completă a lumii fizice, iar robotica industrială continuă să ignore complet acest simț.
Directorul ICI: fără AI, nu mai ești competitiv pe piața muncii
Victor Vevera, directorul ICI București, a transmis un mesaj studenților și angajaților: cea mai bună investiție acum este un curs care să explice ce poți face cu AI, nu neapărat cum funcționează tehnic. Declarația a fost făcută la un eveniment de educație financiară dedicat studenților, pe 1 aprilie 2026, conform digitalio.ro. Vevera spune că 86% dintre companiile globale estimează că AI le va schimba fundamental operațiunile până în 2030, iar un raport McKinsey sugerează că adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale generative ar putea adăuga între 30 și 50 de miliarde de euro la PIB-ul României. ICI București se află în spatele RO AI Factory, prima fabrică de inteligență artificială din România. Ministrul Digitalizării a adăugat că nu poți cere sectorului privat să se digitalizeze cât timp sectorul public rămâne analogic. Mda.
Să treci prin viață fără nicio problemă de sănătate mintală e, de fapt, excepția
Studiile longitudinale arată că peste 80% dintre oameni dezvoltă cel puțin o tulburare psihiatrică diagnosticabilă la un moment dat în viață, ceea ce înseamnă că problemele de sănătate mintală sunt o statistică normală, nu o excepție, conform psyche.co. Cercetătorii de la Duke University au analizat datele din cele mai lungi studii epidemiologice și au concluzionat că sănătatea mintală perfectă de-a lungul întregii vieți e mai degrabă o raritate. Tocmai de aceea, ei au început să studieze această „minoritate”, pe care o numesc „superstarurile sănătății mintale”, pentru a înțelege ce îi protejează. Concluzia poate surprinde: nu privilegiul socioeconomic contează cel mai mult, ci istoricul familial de sănătate mintală, temperamentul și trăsături precum autocontrolul și sociabilitatea. Mesajul autorului, psiholog clinician, este că stigma legată de tulburările psihice se bazează pe o percepție greșită a realității, iar asta trebuie să se schimbe.
Urme ale une „mitraliere” antice, descoperite pe zidurile din Pompei
Săpăturile efectuate la Pompei începând din 2024 au scos la iveală grupuri de urme în zidurile nordice de apărare ale orașului, conservate perfect sub cenușa erupției Vezuviului din 79 d.Hr., relatează Scientific American. Cercetătorii cred că aceste urme datează din asediul din 89 î.Hr., când generalul roman Lucius Cornelius Sulla a cucerit orașul. Dispunerea marcajelor, în formă de evantai, sugerează că ar fi fost cauzate de un polybolos, o armă de aruncare cu reîncărcare automată asemănătoare une arbalete cu lanț tip bicicletă, descrisă în secolul al III-lea î.Hr. de inginerul grec Philo of Byzantium, dar despre care nu existase până acum nicio dovadă materială. Modelarea matematică și tridimensională a exclus proiectilele de praștie și catapultele obișnuite. Un expert în armata Republicii Romane a remarcat asemănarea cu o rafală de mitralieră, deși nu exclude ipoteza unei catapulte reglate manual.
Voyager 1 mai are doar două instrumente funcționale, după aproape 49 de ani de zbor
NASA a oprit săptămâna trecută încă un instrument de pe Voyager 1, lansată în 1977, aflată acum la peste 25 de miliarde de kilometri de Pământ, călătorind cu o viteză de 82.000 de kilometri pe oră și cu sursa de energie nucleară în declin accentuat, scrie Scientific American. Instrumentul dezactivat, experimentul LECP, măsura particule din mediul interstelar. Decizia a venit după ce nivelul de energie a scăzut neașteptat în urma unei manevre din februarie 2026. Acum, Voyager 1 funcționează doar cu magnetometrul și subsistemul de unde de plasmă, configurație pe care NASA estimează că o poate menține aproximativ un an. În paralel, agenția lucrează la planul „Big Bang”, destinat economisirii de energie pe ambele nave Voyager, care va fi testat pe Voyager 2 luna viitoare. Sora sa geamănă, Voyager 2, mai are trei instrumente active. Începând din anii ’80, NASA oprește treptat instrumentele, în ordine prestabilită, pentru a prelungi cât mai mult misiunea.
Ceasurile atomice ar putea dezvălui natura cuantică ascunsă a timpului
Știm că timpul lui Isaac Newton era absolut și universal, iar Albert Einstein l-a relativizat: se dilată în funcție de mișcare și de gravitație. Dar cum se comportă timpul la scară cuantică? Un nou studiu publicat în Physical Review Letters, descris de sciencealert.com, sugerează că ceasurile optice ionice ultraprecise ar putea detecta pentru prima oară efecte cuantice ale timpului, inclusiv „superpoziția temporală”, în care un singur ceas ar înregistra simultan mai multe momente diferite. Fizicianul Igor Pikovski de la Stevens Institute of Technology explică faptul că, în teoria cuantică a gravitației, noțiuni ca „timpul” sau „gravitația” ar trebui să fie ele însele cuantice. Cercetătorii propun folosirea tehnicii „squeezing” pentru a amplifica fluctuațiile cuantice ale atomilor din ceas, făcând efectele detectabile. Unele ar fi accesibile cu tehnologia actuală. Dacă experimentele reușesc, am putea obține primele dovezi experimentale că timpul însuși se poate comporta cuantic.
Ce s-a schimbat pentru 30 de tineri americani după o lună fără smartphone
Aproximativ 30 de tineri din Washington au renunțat la smartphone timp de o lună și au folosit dispozitive cu clapetă, fără aplicații de navigație sau rețele sociale. Mărturiile lor, relatate de AFP și preluate de hotnews.ro, ne arată un tablou surprinzător de familiar: Jay West, 29 de ani, s-a plictisit și a fost nevoit să accepte situația. Rachael Schultz, 35 de ani, a cerut indicații de la necunoscuți. Lizzie Benjamin a scos „de la naftalină” CD-urile vechi ale tatălui ei. Bobby Loomis, care petrecea zilnic șase ore „pe telefon”, a redus timpul la patru ore după experiment. Cercetătorul Kostadin Kushlev de la Georgetown confirmă că detoxul digital îmbunătățește capacitatea de atenție, iar efectele persistă în timp. Programul este organizat de compania Dumb.co pentru 100 de dolari per persoană. Profesorul Graham Burnett de la Princeton consideră că este martorul „înfloririi unei mișcări reale”, comparabilă cu nașterea mișcării ecologiste în anii ’60.
Michael Pollan: plictiseala e un act de rezistență față de algoritmi
Tot din zona „mai și plictisește-te, bre!”. Pe Nautilus, scriitorul Michael Pollan afirmă că plictiseala și gândirea spontană sunt ultimele redute ale conștiinței umane în fața colonizării algoritmice. Când atingi telefonul în momentele de așteptare, renunți la spațiul interior în favoarea obsesiilor, resentimentelor și emoțiilor altora. Gândirea spontană, visatul cu ochii deschiși, rătăcirea minții hrănesc momentele de plictiseală și sunt distruse de rețelele sociale. Inteligența artificială merge mai departe: atacă nu doar atenția, ci și atașamentele emoționale, creând relații de prietenie sau chiar de iubire cu chatboți lipsiți de conștiință. Psihologul Kalina Christof Hadjiilieva, care a crescut în Bulgaria sovietică, tratează conștiința ca pe un spațiu de libertate mentală care trebuie apărat activ, printr-o „igienă a conștiinței”: pauze de la tehnologie, timp în natură, meditație.
Cum se antrenează alergătorii pentru a rezista la călduri extreme
Tot mai mulți atleți apelează la aclimatizarea la căldură ca strategie pentru performanță, relatează National Geographic. Prin expunere repetată la temperaturi ridicate, corpul învață să transpire mai repede și mai eficient, iar volumul sanguin crește, reducând efortul cardiovascular. Manika Gamble, o alergătoare din Atlanta, s-a pregătit în saună trei zile pe săptămână înainte de o cursă de aproximativ 250 de km prin deșertul Namibiei, la temperaturi extreme. Cercetătorii recomandă protocoale de 7 – 10 zile, combinarea unor antrenamente active cu metode pasive, scufundare în apă caldă sau sesiuni de saună. Umiditatea rămâne factorul critic: la umiditate 100%, pragul de siguranță pentru adulți sănătoși este în jur de 30 de grade Celsius. Specialiștii avertizează că aclimatizarea nu elimină riscurile și că hidratarea rămâne esențială.
Frank Merle, „matematicianul haosului”, câștigă premiul Breakthrough de trei milioane de dolari
Scientific American l-a intervievat pe matematicianul Frank Merle, proaspătul laureat al Premiului Breakthrough în Matematică. Merle a studiat zeci de ani ecuațiile neliniare, cele care pot sări de la zero la infinit aproape instantaneu, un fenomen numit „blowup” sau „singularitate”. În timp ce alții tratau aceste fenomene cu prudență, pornind de la sisteme liniare bine-cunoscute, Merle a ales să studieze nonliniaritatea direct. A dovedit că ecuațiile laserului pot exploda în singularitate și că frecarea nu oprește singularitățile în fluidele compresibile, descrise de ecuația Navier-Stokes. Instrumentul central al muncii sale sunt „solitonii”, structuri stabile care-și păstrează forma și energia în mijlocul haosului. Premiul câștigat de Merle vine la pachet și cu trei milioane de dolari.
Spectacole
„Mahamaya Electronic Devices”, teatru, IA și marea iluzie, la ARCUB
Stagiunea Internațională de Teatru ARCUB oferă, pe 24 și 25 aprilie, de la ora 19:00, spectacolul „Mahamaya Electronic Devices” semnat de dramaturgul și regizorul Ivan Vîrîpaev, una dintre cele mai influente voci ale teatrului contemporan, care a ajuns în peste 250 de teatre din lume, premiat la Veneția și comparat adesea cu o intersecție între universurile lui Tarantino și Tarkovski, notează zilesinopti.ro. Spectacolul, un monolog global de 60 de minute, cu muzică electronică și grafică computerizată, explorează inteligența artificială, identitatea, conștiința și iubirea. „Mahamaya” înseamnă în filosofie „marea iluzie“ care modelează percepția umană. Pe 24 aprilie, după reprezentație, publicul e invitat la o întâlnire din seria „Artist to Artist“, moderată de regizorul Radu Nica. Spectacolul se joacă în engleză, cu supratitrare în română.
„Gianni Schicchi” de Puccini la Opera Comică pentru Copii
Agerpres anunță că „Gianni Schicchi” de Giacomo Puccini, în regia lui Cristian Mihăilescu, va avea premiera pe 24 aprilie pe scena Operei Comice pentru Copii, cu reprezentații până pe 10 mai. Povestea pornește dintr-un vers din „Infernul” lui Dante: un florentin din secolul al XIII-lea, condamnat pentru falsificarea unui testament, devine la Puccini un Păcală medieval care pedepsește lăcomia și apără dragostea. Montarea transformă decorul într-un personaj, cu tablouri celebre care interacționează, iar la etaj, șapte ferestre deschid perspectiva spre Florența cu Ponte Vecchio. Spectacolul culminează cu aria „O mio babbino caro”. Bilete pe operacomica.ro.
Opus Noisy: pianistul Daniel Ciobanu aduce muzica clasică și jazzul în spații neașteptate
Asociatia Ciobart, sub viziunea pianistului Daniel Ciobanu, lansează proiectul Opus Noisy, cofinanțat de AFCN, cu cinci evenimente în aprilie și mai, conform zilesinopti.ro. Pe 25 aprilie la Teatrul Recul, un recital de pian semnat Ciobanu, în care o voce AI va fi maestru de ceremonii, urmat la 20:30 de un recital de jazz al pianistului israelian Omri Mor. Pe 2 mai, workshop intensiv Addixion Orchestra la Școala de la Piscu pentru tineri muzicieni. Pe 3 mai, concert la Ateneul Român cu Orchestra Addixion, iar pe 5 mai la Combinatul Fondului Plastic, cu un set de DJ după concert. Proiectul își propune să redefinească experiența muzicală contemporană prin adrenalină și transformare continuă.
„Trei surori” de Cehov, premieră la Teatrul de Comedie
Pe 25 aprilie, de la ora 19:00, la Sala Radu Beligan, regizorul Dragos Huluba semnează premiera „Trei surori“ de A.P. Cehov, într-o lectură contemporană centrată pe incapacitatea de a trăi în prezent. În viziunea lui Huluba, piesa e despre decizii greșite: personajele caută sens în muncă, iubiri neimplinite, alcool sau un viitor iluzoriu, devenind ridicole fără să știe. Moscova, aspirația lor constantă, devine simbol al unei promisiuni niciodată împlinite, iar regizorul trasează o paralelă cu Mitul lui Sisif. Distribuția îi reunește pe Marius Florea Vizante, Anca Dumitra, Smaranda Caragea, Mirela Zeta și alții. Scenografia aparține lui Vladimir Turturica, costumele, lui Ovidiu Buta, conform zilesinopti.ro.
Bill Frisell și jazz experimental, timp de patru seri, la Biserica Lutherană
Jazz in Church revine între 23 și 26 aprilie la Biserica Lutherană din București, cu o ediție construită în jurul dialogului dintre tradiție și explorare sonoră, conform news.ro. Cel mai important nume al ediției este Bill Frisell, chitarist considerat una dintre figurile centrale ale jazzului american din ultimele patru decenii, care cântă vineri, 24 aprilie, alături de violistul Eyvind Kang. Tot vineri, câștigătorul Grammy Grégoire Maret și pianistul Romain Collin reinterpretează muzica lui Ennio Morricone în cheie de chamber-jazz. Joi seara deschide festivalul un dialog între jazz european și muzica indiană, urmat de reinterpretări din Bartók. Sâmbătă, clarinetistul Yom aduce influențe klezmer într-o zonă experimentală apropiată de trance. Duminică închid festivalul pianistul Shai Maestro, asociat catalogului ECM Records, și artista britanică Julia Biel. Toate concertele încep la ora 19:00.
Expoziții
Adelina Ivan dizolvă granița dintre pictură și sculptură, la Muzeul Ion Jalea din Constanța
Artista Adelina Ivan a deschis pe 22 aprilie expoziția „Drapery Descending a Staircase“ la Muzeul de Sculptură Ion Jalea din Constanța (unde va putea fi vizitată până pe 31 mai), curatoriată de Adriana Oprea și Cerasela Barbone, conform zilesinopti.ro. Lucrările, realizate din textile, aluminiu și alte materiale moi, sunt forme abstracte și stratificate care oscilează între pictură și sculptură, purtând amprenta impermanenței și a fragilității. Fragmentele textile, omniprezente în proximitatea corpurilor și spațiilor domestice, funcționează ca purtători ai narațiunilor personale și colective. Adelina Ivan a expus la Van Abbemuseum Eindhoven, MNAC București, ICR Veneția, Musée de la Chasse et de la Nature Paris și Artissima Torino.
„Blue Eyes Don’t Lie“ inaugureaza prima galerie Jecza si Olaru din Bucuresti
Galeria Jecza și Olaru, un spațiu nou din Grigore Gafencu nr. 65, își deschide porțile cu expoziția „Blue Eyes Don’t Lie“, deschisă între 22 aprilie și 21 iunie, de joi până sâmbătă, între orele 11:00 și 19:00,
conform curatorial.ro. Proiectul reunește artiști contemporani și moderni din scene naționale și internaționale: Teodora Axente, Corneliu Baba, Marius Bercea, Claire Fahys, Nicolae Tonitza, Ion Țuculescu și alții. Titlul pornește de la portrete cu protagoniști cu ochi albaștri, contrabalansate de lucrări care creează o atmosferă misterioasă și nepământească, cu trimiteri la universuri science-fiction. Galeria este construită de Andra Olaru (designer, fondatoare ALMAZ) și Andrei Jecza (galerist, fondator Jecza Gallery Timișoara), două practici distincte care converg într-un limbaj comun despre design și artă contemporană ca forme complementare de construcție culturală.
RAD Art Fair 2026: 31 de galerii si un ecosistem in maturizare
Cea de-a patra ediție a RAD Art Fair are loc între 23 si 26 aprilie la CARO București, conform zilesinopti.ro, cu 31 de galerii participante, incluzând pentru prima dată lideri de piață internaționali precum Einspach & Czapolai din Budapesta și Tabula Rasa din Beijing și Londra. Trei galerii au făcut tranziția din sectorul PLATFORM, dedicat debutanților, spre secțiunea GALLERIES, semn al maturizării scenei locale. Sculptura Park, pe 5.000 mp pe malul lacului Tei, și secțiunea RAD Design semnată de echipa din spatele Pavilionului României la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2025 completează programul. Co-fondatorii RAD sunt Robert Bajenaru, Matei Câlția, Andrei Jecza, Alexandru Niculescu, Daniela Palimariu, Mihai Pop, Alex Radu, Andreea Stănculescu, Catinca Tabacaru și Suzana Vasilescu.
Dumitru Gorzo transformă Malmaison într-un atelier viu
Expoziția „Șantier“ de Dumitru Gorzo s-a deschis miercuri, la /SAC @ Malmaison (Calea Plevnei 137C), curatoriată de Alex Radu. E a patra expoziție solo Gorzo la /SAC și a șasea colaborare dintre artist și curator în ultimii zece ani. Lucrările sunt noi, create special pentru această expoziție, și explorează materialitatea ca subiect în sine, cu forme antropomorfe reluate și transformate, planuri picturale suprapuse și energii viscerale pe care curatorul le descrie drept „expresionism abstract dezabstractizat“. Gorzo (n. 1975, Ieud, Maramureș) este unul dintre cei mai influenți artiști români contemporani, conform news.ro.
Carte
Bibliotecile din Segarcea și Plenița, inimi culturale ale comunităților din Dolj
Într-un reportaj publicat pe Agerpres, bibliotecile publice din Segarcea și Plenița apar ca exemple de instituții care au depășit de mult timp rolul de depozit de cărți. Biblioteca din Plenița funcționează din 1937, are 12.443 de volume și 550 de cititori activi, iar după dotările PNRR a devenit un hub digital pentru comunitate. La Segarcea, biblioteca înființată în 1923 are 40.303 volume și organizează dezbateri despre fenomene precum „cancel culture“ cu liceenii. Ambele se confruntă cu bugetele restrânse și „migrația” tinerilor spre smartphone-uri, dar bibliotecarii lor văd în creștere interesul pentru lectură și continuă să inspire comunitatea prin proiecte educative și culturale.
Bibliotecarul, „Cenușăreasa“ culturii rurale: din 71 de biblioteci vasluiene, funcționează efectiv 35
Tot un reportaj Agerpres din seria „Biblioteca azi“, realizat, de această dată, în județul Vaslui, descrie colapsul rețelei de biblioteci publice: din 71 câte existau în 2020, mai sunt 55 (pe hârtie), dar efectiv funcționează doar 35. Directorul Bibliotecii Județene Gelu Bichineț spune că totul se întâmplă din cauza salariilor înghețate din 2018, cel mai bine plătit bibliotecar luând 3.800–4.000 de lei net, față de 5.000–6.000 cât oferă aparatul primăriei. Bibliotecarii au migrat și au tras obloanele. Cei rămași au fost transformați în agenți agricoli, asistenți sociali sau contabili. Există și contraexemple: Maricica Coșeru din Albești lucrează de 35 de ani, organizează cursuri de calculator pentru cetățeni și ateliere de lectură duminica. Iar Costel Adam din Solești a salvat manual 8.500 de volume abandonate într-un dispensar și a redeschis biblioteca de la zero în 2024. „Am senzația că autoritățile nu își doresc oameni pregătiți, ci oameni cu o formare cât mai șubredă, care să poată fi manipulați”, spune Bichineț.
Filme
40 de ani de la Cernobîl: un documentar despre tăcere și adevăr, la National Geographic
Pe 20 și 21 aprilie, de la ora 22:00, National Geographic a difuzat seria limitată „Cernobîl: Dincolo de tăcere“, potrivit Revistei Biz. Documentarul, realizat cu acces exclusiv în centrala nucleară și în orașul-fantomă Pripyat, prezintă pentru prima dată public mărturiile supraviețuitorilor și materiale de arhivă recent descoperite. Seria explorează și reacțiile CIA și ale aparatului sovietic, oferind o imagine complexă despre cum informația, frica și instabilitatea au modelat răspunsul global la catastrofă. Reluarea integrală a celor patru episoade va avea loc și duminică, 26 aprilie, de la ora 22:00. Accidentul din 1986 rămâne un studiu de caz despre eșecul comunicării de criză și despre o cultură organizațională în care imaginea sistemului prima înaintea realității.
Interviu
Catinca Tăbăcaru: piața de artă din România e tânără, dar crește repede
Într-un interviu acordat Curatorial, Catinca Tăbăcaru, directoare artistică a RAD Art Fair, vorbește despre transformarea produsă de patru ani de târg de artă: „Nu mai aud că nu există piață de artă în România. Întrebarea s-a schimbat. Acum se discută dacă o galerie e sustenabilă vânzând doar local.“ RAD Art Fair 2026 are loc pe 23–26 aprilie la CARO București, cu 31 de galerii din țară și străinătate, Parc de Sculptură și secțiunea RAD Curatorial, cu 34 de curatori din 23 de țări. Tăbăcaru spune că România are un avantaj: colecționarii sunt la început de drum, deschiși și neinhibați de idei preexistente. Noutatea acestui an este un talk despre „Art Advising 101”, o discuție despre o nouă carieră care ar urma să se dezvolte în România în următorii cinci ani.
Evenimente
Swing, Lindy Hop si Dixieland la Trocadero Blues Nights pe 25 aprilie
Pe 25 aprilie la Pub Universității, seria Trocadero Blues Nights aduce împreună proiectul muzical DixiT al lui Cristian Teodorescu și școala de dans Swing Steps Bucharest pentru o seară de swing și Lindy Hop. DixiT reunește cinci muzicieni la clarinet, saxofon, trombon, bas, pian și baterie, cu un repertoriu de hituri internaționale și șlagăre românești în stil Dixieland, jazz tradițional născut la New Orleans la începutul secolului XX. Swing Steps Bucharest, activă din 2017, practică Lindy Hop, Collegiate Shag și Solo Jazz, dansuri născute în Harlem în anii ’20–’40 ca forme de expresie și rezistență culturală. Vor fi concursuri cu premii din partea Johnny Walker, Tuborg și Gramofon Wine.
Străzi Deschise București 2026. Calea Victoriei, pietonală în fiecare weekend, cu Brezoianu inclus
Prima ediție a sezonului Străzi Deschise 2026 are loc pe 25 și 26 aprilie, cu o noutate față de anii trecuți: zona pietonală se extinde și pe Strada Brezoianu, tronsonul dintre Str. Lipscani și Str. Valter Mărăcineanu. Calea Victoriei va fi pietonală în fiecare weekend, de la ora 10:00 la 22:00, până în toamnă. Tema primei ediții este „Orașul construit împreună“. Programul include Parada Personajelor, concerte, ateliere pentru copii, tururi ghidate, dezbateri despre urbanism și flashmob. Fiecare dintre cele 25 de weekenduri va avea propria temă, regenerare urbană, ecologie, patrimoniu sau mobilitate.
Foto: Flow
