Un weekend bogat în expoziții (mai ales că sărbătorim Mica Unire), filme, concerte, lecturi și idei noi invită publicul să se plimbe între artă, istorie, muzică și descoperiri culturale. Ai opțiuni care acoperă tot spectrul: suprarealismul și originile lui în artă, AI și primele chatboturi, arheologie romană, spectacole dedicate memoriei Holocaustului, animații multipremiate, un festival rock cu trupe din anii ’90, recitaluri educaționale cu Stradivarius, documentare despre ruinele Bucureștiului la o televiziune franco-germană, teatru incluziv și expoziții dedicate patrimoniului. Există și propuneri pentru plimbări în Borsec sau Fuerteventura, plus un eseu psihologic și povești despre copaci care au orbitat Luna.
Puțintică istorie
Cum a apărut suprarealismul și cum a schimbat arta
Suprarealismul înseamnă „dincolo de realitate” și se inspiră din logica viselor, unde timpul și spațiul funcționează diferit. Rădăcinile lui apar în cultura aborigenilor australieni, în credințele egiptene despre vise ca formă de trezire și în Biblia plină de viziuni. De-a lungul secolelor, artiști ca Bosch, Durer și Munch au încercat să surprindă imagini onirice, însă publicarea cărții „Interpretarea viselor” de Freud în 1899 a creat baza pentru suprarealismul modern, definit de de Chirico, Magritte și Dalí. Astăzi, AI amplifică zona suprarealistă prin „halucinații” care explorează modul în care gândim și visăm, conform openculture.com. Iar din acest VIDEO de aproape 15 minute vei afla câteva lucruri interesante despre originile artei suprarealiste și despre numeroasele încercări de a descrie inconștientul.
Părintele primului chatbot a tras un mare semnal de alarmă vizavi de AI
Joseph Weizenbaum a creat în anii ’60 chatbotul Eliza ca experiment tehnic (da, AI are o istorie îndelungată, n-a apărut odată cu ChatGPT), dar a observat rapid că oamenii îl percep drept o persoană reală. Această reacție a oamenilor l-a făcut pe Weizenbaum să avertizeze public asupra pericolelor atașamentului față de AI, a utilizării în terapie, în supraveghere și în război. Spre deosebire de alți pionieri ai domeniului, a susținut că există lucruri pe care mașinile nu ar trebui să le facă. A murit în 2008, lăsând în urmă o gândire marcată de umanism și de prudență. Citește întreaga poveste pe smithsonianmag.com, că merită.
O basilică a lui Vitruvius, descoperită în apropiere de Roma
Arheologii italieni au identificat în Fano, în apropiere de Roma, ruinele unei basilici vechi de peste două mii de ani, atribuite lui Vitruvius, autorul tratatului „De architectura” și considerat părintele arhitecturii, ale cărui idei au inspirat artiști precum Leonardo da Vinci. Oficialii vorbesc despre o descoperire spectaculoasă și o potrivire exactă cu descrierile lui Vitruvius. Clădirea avea formă dreptunghiulară, cu zece coloane pe latura lungă și patru pe cele scurte. Săpăturile continuă pentru a stabili cât de mult se păstrează din basilică sub pământ, conform Reuters.
Comemorarea victimelor Holocaustului
Zilele Filmului „Memoria Holocaustului”
Cinema Muzeul Țăranului găzduiește, în 23-25 ianuarie, cea de-a șasea ediție a programului dedicat Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Institutul Elie Wiesel, Institutul Goethe și MNȚR propun o selecție de documentare, animații și filme premiate cu Oscar, care prezintă mărturii despre exterminarea evreilor, impactul asupra supraviețuitorilor și moștenirile transmise generațiilor următoare, conform movienews.ro. Programul pune accent pe empatie, memorie și responsabilitate într-o lume marcată de tensiuni.
„În lumina evocării”, la Filarmonica George Enescu
Filarmonica George Enescu anunță un concert pe 25 ianuarie dedicat Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Evenimentul pune accent pe memorie, umanitate și nevoia de toleranță într-o perioadă tensionată. Programul include lucrarea Sonorități și gladiole multicolore III de Ulpiu Vlad, dedicată lui Iancu Țucarman, supraviețuitor al Pogromului de la Iași și al Trenului morții. Muzicienii invitați sunt pianista Mihaela Manea și clarinetistul Arnold Plankensteiner, artiști cu activitate internațională.
Știință
Weekend de astronomie la Rezidența9
Rezidența9 organizează, pe 24 și 25 ianuarie 2026, un weekend de astronomie în cadrul expoziției „Ce ascundem”, care aduce împreună știința, arta și jurnalismul prin observații astronomice, discuții cu cercetători și activități educative, conform buletin.de. Evenimentul îl are ca invitat pe astronomul Ciprian Vîntdevară, coordonatorul Observatorului Astronomic din Bârlad, oraș care a dat numele a 67 de stele variabile și supernove, inclusiv nova roșie gigantică Bârlad V35. Programul include dialoguri despre cercetarea spațiului în România, observații cu telescopul, instalații interactive realizate de Augmented Space Agency și ateliere de astronomie pentru copii. Înscrierile se pot face AICI.
Filme și documentare
Ruinele Bucureștiului intră în atenția ARTE
Televiziunea franco-germană ARTE difuzează, din 21 ianuarie, un documentar despre clădirile abandonate din București și despre fenomenul explorării urbane. În centru se află Alex Iacob, cunoscut ca Reptilianul, care explorează de 16 ani imobile părăsite. Totul a pornit din curiozitate față de spațiile ascunse, apoi s-a transformat într-un efort de arhivare a patrimoniului ignorat, conform buletin.de. Filmul arată cum presiunea imobiliară și indiferența publică favorizează dispariția memoriei orașului. Iacob afirmă că spațiile abandonate funcționează ca zone de reflecție unde se văd fisurile reale ale urbei. Pe lângă cartografierea ruinelor, el dezvoltă proiectul Omul Verde, dedicat unui motiv vegetal antropomorf întâlnit pe clădiri din epoca Belle Epoque. Producției ARTE „Explorare urbană în România: salvarea ruinelor” poate fi urmărită aici.
„Micuța Amélie” și „Arco” intră în cinema în 2026
Două animații multipremiate, „Micuța Amélie” și „Arco”, intră în cinema în 2026. Ambele au nominalizări la Globurile de Aur și European Film Awards. „Micuța Amélie” (trailer aici) a avut premiera pe 23 ianuarie și urmărește o fetiță belgiană născută în Japonia într-o poveste despre identitate și emoții. „Arco” (trailer aici) debutează pe 27 martie și urmărește un băiat venit din viitor care se împrietenește cu Iris, o fată de vârsta lui. Filmele sunt disponibile dublat și intră în programele școlare în 2026.
Muzică și spectacole
„We Are The Underground” 2026, dedicat trupelor românești de metal din anii ’90
Festivalul „We Are The Underground” revine în 23-24 ianuarie 2026 în Club Quantic București cu cea mai amplă ediție de până acum. Evenimentul dedicat trupelor românești de metal din anii ’90 anunță pe afiș Taine, Gothic, Ultimatum, Avatar, L.O.S.T., Grimegod, Kratos, Hathor și Evergreed, conform stirileprotv.ro. Fondat de Alin Petruț și Taine, festivalul crește prin reveniri notabile și seturi old school. Alin promite un public dedicat și atmosferă autentică. Programul complet se găsește pe pagina de Facebook a evenimentului, deci dacă vrei un pic de „hardcoreală” în weekendul ăsta, așa, ca pe vremuri, știi ce ai de făcut.
Răzvan Stoica și „Un Stradivarius în școli”
Răzvan Stoica reia turneul educațional „Un Stradivarius în școli”, stagiunea a III-a, cu recitaluri gratuite în colegii din București (pe 21 ianuarie la Sfântul Sava și pe 22 ianuarie la Spiru Haret), alături de pianista Andreea Stoica. Programul include Vivaldi, Bach, Mozart, Beethoven, Paganini, Bazzini, Ceaikovski, Strauss și Enescu, plus sesiuni de întrebări și răspunsuri. Proiectul Gaudium Animae a implicat din 2023 peste 3.200 de elevi și continuă în martie la Iași, apoi într-o ediție specială pentru copii nevăzători și comunități cu acces limitat. Artistul cântă pe vioara Stradivarius ex-Ernst 1729, una dintre cele aproape 650 existente, conform zilesinopti.ro.
Aoleu. Rockul românesc seamănă lexical mai mult cu manelele și cu muzica religioasă decât cu hip-hopul
Un studiu realizat de Erik-Robert Kovacs și Ștefan Baghiu, pe baza a 14.000 de versuri românești analizate computerizat, arată că rockul seamănă lexical mai mult cu manelele și muzica religioasă decât cu hip-hopul, prin vocabular simplu, repetiții la început de vers și ton pozitiv. Hip-hopul se remarcă prin densitate lexicală ridicată și construcții narative complexe. Cercetarea demonstrează că inteligența artificială poate identifica genurile exclusiv prin text și evidențiază amprente culturale distincte pentru fiecare stil. Pe larg despre acest studiu pe buletin.de.
Bucharest International Ballet Gala marchează anul Brâncuși
Bucharest International Ballet Gala prezintă spectacolul „Frumos Infinit” pe 5 martie 2026 la Sala Palatului, ora 19:30, în contextul aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, declarat oficial anul Brâncuși. Marius Bodochi susține partea narativă cu teme brâncușiene precum zbor, verticalitate, puritate și lumina, conform buletin.de. Pe scenă urcă balerini consacrați ai marilor teatre internaționale și ai Operei Naționale din București, precum Daniil Simkin, Maria Kochetkova, Paul Marque, Bleuenn Battistoni, Evgenia Obraztsova, Semyon Chudin, Chinara Alizade, Nicolai Nazarchevici, Amyra Badro, Ada Gonzalez, Robert Enache și Jorge Barani. Rezultă o seară cu tehnică impecabilă și forță expresivă. E bine să știți din timp, căci biletele se vând rapid.
Ceai Dansant revine cu vibe balcanic și anunțuri pentru 2026
Ceai Dansant ajunge la a zecea ediție și are loc sâmbătă la Centrul Cultural Armean, cu intrare pe bază de donație de 50 lei pentru artiști. Seara deschide oficial sezonul Balkanik Festival Home of World Music și vine cu detalii despre ediția din 2026 și despre lansarea aftermovie-ului realizat de Mihai Dragolea. Publicul urmărește imagini de la festival din 2011 și până azi, trăiește un jam session cu muzică lăutărească și un DJ set Ligia Keșișian și Lucas Molina, conform b365.ro.
Teatru
„Dincolo de tăcere”, spectacol de teatru incluziv, la ARCUB
„Dincolo de tăcere” este prima punere în scenă din România a unui text semnat de Jack Thorne, recent câştigător al Golden Globe pentru miniseria “Adolescence”, are în distribuţie persoane cu dizabilităţi şi este accesibil atât persoanelor cu deficiențe de auz, cât şi celor auzitoare, conform news.ro. Montat de Asociația ARTPLEX și regizat de Laurențiu Rusescu, showul urmărește povestea unui cuplu cu deficiențe de auz afectat de pierderea copilului. Spectacolul foloseşte doar frecvenţe joase, care pot fi atât auzite, cât şi simţite ca vibraţii în corp. Cu Diana Timari, Eduard Iacovache, Ana Vînău și Adelin Tudorache, producția rulează pe 29, 30 și 31 ianuarie la ARCUB și include seminare despre limba semnelor, plus o ofertă specială pentru persoanele cu deficiențe de auz.
Muzee și expoziții
Ceramică românească modernă la Palatul Suțu
Expoziția „Ceramică românească modernă din colecția Muzeului Dr. Nicolae Minovici” se deschide pe 23 ianuarie la Palatul Suțu și prezintă ulcioare, farfurii, talere, sfeșnice și ploști create în atelierele Domeniile Coroanei Regale, Troița, Gheorghe Niculescu și Frații Tompa în primele decenii ale secolului XX, conform Agerpres. Vei putea vedea piese cu decor modernizat, inspirate din tradițiile locale și Artă 1900, premiate în țară și în străinătate. Expoziția semnată de dr. Silvia Iordache, dr. Mădălina Manolache și drd. Ionuț Banu rămâne deschisă până pe 7 iunie, miercuri – duminică, între 10:00 – 18:00.
Muzeul Cotroceni, deschis pe 24 ianuarie
Muzeul Național Cotroceni anunță program cu public pe 24 ianuarie 2026 și intrare gratuită pentru vizitatorii sub 18 ani. Ziua marchează 167 ani de la Unirea Principatelor și pune accent pe Alexandru Ioan Cuza și Elena Cuza, care au folosit palatul drept reședință de vară începând cu 1862, conform buletin.de. Expoziția include sabia de paradă primită de Cuza de la Mihail Obrenovici, decorația Pro Virtute Militari, medalii, regulamente de curte, cărți poștale, plus copii după acte istorice despre dubla alegere, recunoașterea unirii și reorganizarea palatului.
Unirea Principatelor, la MNIR
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) marchează 24 ianuarie cu workshopul „Unirea Principatelor Române: 3 obiecte, o istorie”. Participanții descoperă Unirea din 1859 prin trei piese esențiale: tabloul „Proclamarea Unirii” de Theodor Aman, vesela cu stemele Principatelor Unite a lui Cuza și obiecte personale ale domnitorului, precum sigiliul și verigheta. Evenimentul include un treasure hunt prin muzeu și dialog cu muzeografii. Workshopul are loc sâmbătă, 24 ianuarie, la orele 13:00 și 15:00, la Muzeul Național de Istorie a României. Participarea necesită bilet, durata este 60 minute, iar evenimentul se adresează atât copiilor, cât și adulților.
Muzeul Hărților, deschis pe 24 ianuarie, cu o expoziție gratuită
Pe 24 ianuarie 2026, de Ziua Unirii Principatelor Române, Muzeul Hărților funcționează în program normal între 10:00 și 18:00. Vizitatorii au acces gratuit la expoziția temporară „Zoom In. Zoom Out. România în hărți”, o selecție de peste 30 de documente cartografice care ilustrează spațiul românesc din secolul XIX și până azi. Curatoarele Ioana Zamfir și Elena Păunoiu arată cum scara, detaliul și stilul grafic influențează felul în care înțelegem teritoriul, societatea și evoluția administrativă a României.
Casa copilăriei lui David Bowie devine muzeu
Casa din Bromley în care a crescut David Bowie va fi restaurată la aspectul din 1963 și deschisă publicului în 2027, conform smithsonianmag.com. Heritage of London Trust vrea să transforme locul într-un spațiu creativ numit Bowie’s House, unde fanii vor vedea dormitorul în care adolescentul David Jones a visat înainte de succesul Space Oddity. Proiectul urmărește să găzduiască ateliere pentru tineri artiști și va pune în lumină începuturile unui superstar care a vândut aproximativ 140 milioane de discuri.
Ceva puțin mai altfel
Copacii care au orbitat Luna
În 1971, astronautul Stu Smokey Roosa a luat în misiunea Apollo 14 o capsulă cu 500 de semințe de copac. Semințele au orbitat Luna de 34 de ori și au revenit pe Pământ, apoi NASA le-a plantat în diverse locuri din SUA. Timpul a trecut și povestea s-a pierdut, până când un elev din Indiana a descoperit un copac cu o plăcuță ciudată: Moon Tree. Descoperirea a reactivat căutarea tuturor acestor copaci rari, proveniți din semințele care au orbitat Luna, iar autoarea Natalie Middleton documentează misterul și încurajează oamenii să găsească și alte exemplare. Pe radiolab.org vei găsi și o hartă cu acei copaci descoperiți până acum.
Cărți și lectură
Colecția Crime Canon readuce misterul în prim plan
Crime Scene Press lansează Crime Canon, o colecție de romane esențiale mystery și thriller, coordonată de Alexandru Arion și gândită pentru publicul român pasionat de suspans. Debutul include trei titluri reper: „Epitaf pentru un spion”, de Eric Ambler, „Opt milioane de feluri de a muri”, de Lawrence Block, și „Dincolo de geamandură”, de Andrea Camilleri. Colecția pune accent pe valoarea literară și impactul cultural, are identitate vizuală proprie și își propune să devină un punct de referință pentru cititori, conform zilesinopti.ro.
Lectura pierde teren, bibliotecile caută soluţii
Românii citesc mai mult ca volum faţă de alte perioade istorice, dar România a pierdut aproape 10% dintre cititori în ultimul deceniu, iar numărul bibliotecilor a scăzut de la 16.000 în anii ’90 la aproximativ 8.300. Noile tehnologii concurează pentru timpul liber, jumătate dintre români nu au citit nicio carte în ultimul an, accesul în rural este slab, iar diferenţele demografice sunt puternice. Cercetătorii şi sectorul cultural mizează pe cluburi de lectură, evenimente comunitare, turnee cu autori şi iniţiative Cărtureşti precum Silent Reading Party şi librării în oraşe mici pentru a reveni la obiceiul lecturii. Află de pe news.ro mai multe detalii.
Puțină psihologie
De ce ne sabotăm dorințele
Un eseu despre psihologia negării de sine, publicat pe sherryning.com, explică felul în care știm ce vrem, dar ne blocăm în fața ideii de a avea. Apare frica de vulnerabilitate, rușinea, auto-pedepsirea și iluzia că lipsa dorințelor înseamnă control. Ne mințim că suferința e virtute și fericirea e risc. Rămânem prinși între dorință și împlinire, până ajungem să ne întrebăm simplu dacă vrem sau nu un anumit lucru. Autorul invită la asumare și la libertatea de a alege fără frică.
O întrebare și niște răspunsuri
Ce înseamnă cultura astăzi
România a marcat Ziua Culturii Naționale pe 15 ianuarie, printr-o lege adoptată în 2010, de ziua lui Mihai Eminescu. Instituțiile au organizat tot felul de evenimente, dar cultura rămâne cel mai slab finanțat domeniu, cu 0.07% din PIB în 2025. Culturaladuba.ro a lansat un manifest prin care 16 artiști au răspuns la ce mai înseamnă cultura astăzi și ce ar trebui să sărbătorim. Materialul arată că la rectificare, cultura a pierdut bani față de partide, că în 1990 existau 400 de cinematografe iar în 2026 mai există 19, în timp ce filmul românesc câștigă premii majore, și că MNIR deține un patrimoniu uriaș, dar funcționează într-o clădire vulnerabilă și oferă acces public doar la 20%. Vezi, din acest VIDEO de doar 8 minute, ce au răspuns artiștii români.
La plimbare
Borsec revine spectaculos în „mainstream”-ul turistic și devine stațiune pentru toate anotimpurile
Borsec are o istorie impresionantă ca stațiune balneară celebră în Imperiul Austro-Ungar, cu ape minerale apreciate de elită și cu un patrimoniu arhitectural valoros, conform b365.ro. După declinul din anii ’80 și ’90, stațiunea trece printr-o regenerare serioasă, cu PUG, investiții publice și private, centru balnear modern, pârtie de schi, bob de vară și trasee în natură. Vizitatorii găsesc cazare, gastronomie, izvoare cu apă minerală, spa și peisaje spectaculoase, iar orașul își consolidează statutul de exemplu pozitiv de dezvoltare urbană.
Fuerteventura, insula (destul de) ignorată care începe să conteze în turismul european
Fuerteventura nu se mai adresează doar iubitorilor de surf. Peisajele aride cu vulcani, plajele imense și mâncarea din pește proaspăt o transformă într-o destinație pentru toate gusturile. Britanicii au devenit principalul public în 2025, conform The Times. Insula este declarată Rezervație a Biosferei UNESCO și oferă drumuri spectaculoase spre sate cu arhitectură albă, ferme de aloe, cratere vulcanice și sate pescărești cu „cherne” la grătar și vinuri din Lanzarote. O excursie în zona Cofete îți arată latura sălbatică a insulei. Totuși, în 2024, insula a înregistrat 2,5 milioane de turiști, deci nu este deloc o insulă necunoscută. Cu toate acestea, Fuerteventura este mai puțin vizitată decât vecinele ei Tenerife, Grand Canaria și Lanzarote. În 2024, Insulele Canare au înregistrat, în total, peste 17 milioane de turiști.
