A fost o săptămână foarte interesantă. Un roman celebru ajunge serial pe Netflix exact în forma dorită de Orhan Pamuk, iar la Istanbul poți păși într-un muzeu care există și în ficțiune, și în realitate. Aflăm cum Valendine’s Day a apărut dintr-un șir de confuzii, cum Omul Vitruvian al lui Leonardo da Vinci a stârnit scandal la TV în Italia (cam prea dezbrăcat…), dar și povestea unui război în toată regula, ca cele purtate de oameni, doar că între cimpanzei.
Mai avem mirosuri vechi de secole recreate în laboratoare, o bacterie dintr-o peșteră din România care devine o provocare pentru medicina modernă, o gară, tot din România, care se transformă în spațiu cultural și o altă gară care riscă să dispară. Afli cum funcționa „computerul” antic descoperit pe fundul mării, povestea unui zgârie nori detestat la Paris, dar și cea a unei inițiative care luptă cu hate-ul din online, în România.
Pe lângă toate astea, te așteaptă expoziții, concerte, filme noi și câteva informații interesante care te îndeamnă să-ți faci planuri de vacanță. Vezi și tu ce ți se potrivește, că ai de unde alege.
„Muzeul inocenței”, serial pe Netflix. Povestea e spusă exact așa cum și-a dorit Orhan Pamuk
Romanul „Muzeul inocenței” al lui Orhan Pamuk are, în sfârșit, serialul pe care autorul și l-a dorit, lansat pe Netflix după un drum destul de lung, conform viatacuaromadecafea.com, care citează New York Times. În urmă cu șase ani, Pamuk a respins o adaptare hollywoodiană care schimba prea mult din poveste și a câștigat în instanță drepturile în 2022. A reluat totul alături de Ay Yapım și producătorul Kerem Çatay, cu reguli care să-i permită un control cât mai mare asupra producției: fără avans și fără contract semnat înaintea scenariului final. Timp de patru ani, a lucrat cot la cot cu scenaristul Ertan Kurtulan și a revizuit fiecare episod. În plus, a stabilit că nu va exista un al doilea sezon. Serialul, regizat de Zeynep Günay, îi are în rolurile principale pe Selahattin Paşalı și Eylül Lize Kandemir, iar unele scene au fost filmate chiar în „Muzeul inocenței”, deschis de Pamuk la Istanbul în 2012. Premiera, organizată la Hotelul Hilton, loc-cheie în roman, a reunit întreaga echipă. Producția este în turcă, cu dublaj și cu subtitrări în engleză și în alte limbi, iar surpriza este chiar apariția lui Pamuk pe ecran, jucându-se pe sine.
Am vizitat „Muzeul inocenței” din Istanbul (e aici) și pot spune că este, el însuși, o operă de artă. Este gândit de Pamuk, îi aparține lui Pamuk și ne vorbește despre romanul „Muzeul inocenței”, scris de Pamuk. Practic, Pamuk a scris un roman (o capodoperă, din punctul meu de vedere), apoi a creat un muzeu pe care, în roman, îl creează chiar personajul principal. Artă despre artă.
Da, sunt foarte, foarte entuziasmat de serial. Am văzut deja două episoade și e ce trebuie.
Cum a „inventat” Chaucer „Valentine’s Day”
Încă o frumusețe de material scris de Radu Pirca, un articol care n-a apucat să intre în retrospectiva de săptămâna trecută, dar n-are a face, merge oricând. Aflăm de la Radu că Valentine’s Day nu are, de fapt, o poveste creștină foarte bine conturată, ci pare a fi mai degrabă rezultatul unui lanț de confuzii. Povestea e prea drăguță ca să fac eu rezumate, așa că citiți voi, cu ochișorii voștri și cu inima deschisă, despre cum a apărut Valentine’s Day. Vorba lui Radu: probabil cel mai non-SEO articol despre Valentine’s scris vreodată.
Războiul Cimpanzeilor din Gombe. Foarte, foarte umani în apucături. Sau invers?
În Parcul Național Gombe, pe malul lacului Tanganyika, cercetătoarea Jane Goodall a observat un episod uluitor: primul război documentat între cimpanzei. Totul a început în 1971, când comunitatea Kasekela s-a rupt în două, iar grupul separat, Kahama, a ocupat sudul teritoriului. Ani la rând, cele două tabere s-au amenințat și au făcut tot felul de incursiuni, până la primul atac mortal din 1974, când un mascul a fost prins și ucis de foștii săi aliați. În următorii patru ani, membrii Kahama au fost eliminați unul câte unul, inclusiv lideri și foști prieteni, iar ultimul supraviețuitor a murit în 1978. Kasekela a câștigat conflictul și a ocupat teritoriul rivalilor. Descoperirea a schimbat radical percepția asupra naturii cimpanzeilor: violența organizată, loialitatea față de grup și rivalitatea nu aparțin doar oamenilor, ci există și la cele mai apropiate rude ale noastre din regnul animal. Poți citi pe discovermagazine.com întreaga poveste a Războiului Cimpanzeilor din Gombe, de care eu n-am auzit până săptămâna asta. E un articol mai vechi, dar foarte interesant.
Un tool interesant, ca să te joci, să te bucuri, să gângurești de fericire. Mă rog, exagerez
În newsletterul deepculture se află și acest timeliner, pe care m-am jucat puțin și care mi s-a părut foarte drăgălaș. Dă scroll în jos, căci vei găsi tot felul de domenii, precum Music, Art sau Literature. Enjoy.
Mirosurile trecutului în prezent. Sau ale prezentului în viitor?
Istoria ar trebui să însemne nu doar ce vezi sau ce citești, ci și ce poți mirosi, iar cercetătorii încearcă acum să salveze aceste arome înainte să dispară, conform knowablemagazine.org, articol recomandat (tot) în newsletterul deepculture. Chimistul Matija Strlič și echipa sa au analizat aerul din biblioteca Catedralei St. Paul din Londra, cu cărți din secolul XII, și au identificat note de lemn, fum, pământ și vanilie. Au elaborat, astfel, o „rețetă chimică” ce permite recrearea mirosului peste secole. În Egipt, au studiat nouă mumii și au descoperit un parfum surprinzător de plăcut, cu tonuri dulci și condimentate, datorate uleiurilor și rășinilor folosite la îmbălsămare. Muzeul din Cairo pregătește o versiune pentru vizitatori. Proiecte ca Odeuropa refac mirosuri istorice pe baza documentelor și a unei baze cu 2,5 milioane de referințe. Muzeele folosesc deja parfumuri în expoziții, iar vizitatorii petrec mult mai mult timp în fața operelor, deoarece mirosul activează emoțiile și memoria într-un mod unic. Spre exemplu, în 2022, Muzeul Prado din Madrid a creat 10 arome pentru a însoți pictura „Simțul mirosului” a lui Jan Bruegel cel Bătrân, inclusiv iasomie, smochin și civet, au descoperit că vizitatorii au rămas în fața tabloului timp de 13 minute, comparativ cu media de 32 de secunde.
Bacteria de 5.000 de ani dintr-o peșteră din România, o provocare pentru medicina modernă
În Peștera Scărișoara din nord-vestul României, cercetătorii au descoperit o bacterie veche de 5.000 de ani, blocată în gheață și analizată într-un studiu publicat în Frontiers in Microbiology. Bacteria, numit Psychrobacter SC65A.3, a fost extrasă dintr-un carotel de gheață forat la 25 m adâncime, care păstrează o cronologie de 13.000 de ani. Analiza ADN a arătat că are peste 100 de gene asociate rezistenței la antibiotice, iar testele au confirmat rezistență la 10 tratamente folosite azi pentru infecții grave, inclusiv ale plămânilor sau sângelui. Descoperirea arată că rezistența la antibiotice exista în natură cu mult înainte de medicina modernă, conform sciencefocus.com. Există însă și o parte optimistă: bacteria conține gene necunoscute și unele care pot lupta cu alți microbi, ceea ce ar putea ajuta la dezvoltarea unor tratamente noi. Totuși, topirea gheții ar putea elibera aceste gene, cu efecte imprevizibile asupra sănătății globale.
Omul Vitruvian, „cenzurat” la TV în Italia. Scandal cultural la Jocurile Olimpice de Iarnă
Pudibonderia e universală. O grafică difuzată la deschiderea transmisiunilor olimpice din Italia a generat un scandal, după ce „Omul Vitruvian” al lui Leonardo da Vinci a apărut fără organe genitale, conform news.ro. Imaginea, inspirată din desenul original din secolul al XV-lea, a fost folosită în intro-ul competițiilor și a declanșat acuzații de cenzură asupra unuia dintre cele mai puternice simboluri culturale italiene. Politicieni și presă au cerut explicații și au ridicat problema permisiunilor legale. Postul public RAI respinge criticile și spune că nu a modificat nimic, deoarece grafica aparține Olympic Broadcasting Services. Producătorul susține că este un omagiu artistic, nu o copie fidelă, și confirmă că a primit aprobări din partea Gallerie dell’Accademia din Veneția și a Ministerului Culturii. Cred că dacă l-ar fi îmbrăcat într-un costum de schi, toată lumea ar fi spus „wow, ce combinație, ce fun!”. Dar să-l umilești în halul ăsta…
O variantă a sculpturii „Sărutul” de Brâncuși, în mijlocul unei istorii controversate, cu mize de ordinul milioanelor de euro
În cimitirul Montparnasse din Paris se află o versiune realizată în 1907 a sculpturii „Sărutul”, amplasată pe mormântul Tatianei Rachevskaïa, o tânără rusoaică de 23 de ani, găsită spânzurată în 1910. Potrivit curatorial.ro, iubitul ei, medicul de origine română Solomon Marbais, a cumpărat lucrarea cu 200 de franci și a montat-o pe mormânt, alături de inscripția „Dragă iubită”. Sculptura este una dintre aproximativ 40 de versiuni ale „Sărutului”. Timp de decenii a trecut aproape neobservată, însă a intrat în atenția publicului după un episod cu tentă erotică relatat de Marc Édouard Nabe și după recordul de 27,5 milioane de dolari stabilit în 2005 la Christie’s pentru „L’Oiseau dans l’espace”. Ulterior, un galerist a identificat moștenitori în Ucraina și a încercat să vândă piesa. În 2010, autoritățile franceze au clasat mormântul drept monument istoric, blocând înstrăinarea. Au urmat procese, instalarea unui sistem de supraveghere video, protejarea lucrării cu o carcasă din lemn și demersuri până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În 2023, instanța a respins definitiv cererea familiei, astfel că „Sărutul” rămâne amplasat pe mormânt.
Gara Belinț, veche de 150 de ani, ar putea să dispară
Un istoric de artă din Lugoj trage un semnal de alarmă: gara Belinț și alte clădiri feroviare istorice din Banat, ridicate în 1875-1876, ar putea fi demolate în cadrul modernizării liniei Caransebeș – Timișoara – Arad, finanțată prin PNRR. Printre acestea se află gările din Remetea Mare, Recaș și Topolovățu Mare, plus stații de alimentare cu apă pentru locomotive cu aburi, elemente rare ale patrimoniului industrial regional, conform Agerpres. Linia Timișoara – Orșova, inaugurată în 1876 de compania austriacă StEG, a reprezentat o investiție majoră pentru dezvoltarea zonei. Gara Belinț se păstrează foarte bine și include încă sala de așteptare originală. CFR invocă siguranța și costurile, însă istoricul spune că demolarea nu este obligatorie și cere restaurarea clădirilor cu fonduri europene, pentru a păstra identitatea Banatului.
Cum funcționa Mecanismului Antikythera, un fel de „computer” al lumii antice
Găsesc pe Open Culture tot felul de articole interesante, printre care și cel despre Mecanismul Antikythera. În 1900, câțiva scafandri greci au găsit epava unei nave vechi de 2.000 de ani, iar printre resturi se aflau fragmente de lemn și metal corodat care s-au transformat, curând, într-o revelație. Arheologii au descoperit că acele piese fac parte din Mecanismul Antikythera, creat în secolul II î.Hr. și considerat cel mai vechi mecanism cu roți dințate și primul computer analog din istorie. Un video animat TED-Ed, explicat de jurnalistul științific Max G. Levy, arată cum funcționa și cum îl foloseau grecii pentru calcule astronomice complexe. Este o introducere clară și fascinantă într-o invenție care pare mai apropiată de tehnologia modernă decât de Antichitate.
Turnul care mutilează estetic Parisul și planul ambițios de a-l face „invizibil”
Rămânem pe openculture.com și aflăm că Tour Montparnasse, finalizat în 1973, este singurul zgârie-nori din centrul Parisului și probabil cea mai detestată clădire din oraș. Construit ca semn al modernității, într-o perioadă în care Parisul încerca să arate că ține pasul cu secolul XX, turnul a avut un sprijin politic important, inclusiv din partea ministrului culturii André Malraux. Proiectul a întârziat din lipsă de bani, tehnologie și expertiză, iar designul deja părea depășit când lucrările au început în 1969. Astăzi, după decenii de critici și discuții despre demolare, orașul a ales renovarea într-un mod radical: o fațadă din sticlă transparentă și grădini suspendate care să reducă impactul vizual și, simbolic, să facă turnul aproape invizibil. Aici ai un mini-documentar video de doar 15 minute despre Tour Montparnasse, să vezi că și parizienii au problemele lor legate de hidoșenii construite aiurea, deși orice comparație cu orașele din România ar fi, totuși, exagerată.
Tombola STB care te trimite la teatru
Dacă ai abonament STB metropolitan lunar, semestrial sau anual, inclusiv varianta cu metrou, te poți înscrie la „O călătorie culturală cu STB” și poți câștiga, în fiecare lună, invitații duble la teatru, concerte sau spectacole pentru copii, conform bucurestifm.ro. Înscrierea se face lunar până pe 24 pe stb.ro/tombola,inscriere, iar pe 25 are loc extragerea prin random.org. Câștigătorii apar pe stb.ro/tombola,castigatori și își ridică invitațiile de la casele de bilete, cu buletinul. Lista instituțiilor și regulamentul sunt disponibile pe stb.ro/tombola,cultural, iar pe ecranele din vehicule găsești detalii despre evenimentele incluse în campanie. Mie mi se pare o inițiativă drăguță.
Pentru că ne lovim zilnic de mocirla din online
„Oprim Hate-ul din Online” este o inițiativă lansată la început de ianuarie, care a ajuns în câteva săptămâni la peste 86.000 de urmăritori și peste 8 milioane de vizualizări. Ideea a pornit după ce creatoarea paginii a citit un articol despre o femeie și a găsit zeci de comentarii jignitoare, multe scrise de alte femei, conform bucurestifm.ro. Astfel de situații sunt foarte des întâlnite și știm cu toții ce mizerie e în online, căci cu toții „ne dăm” pe net. Pagina publică aceste comentarii exact așa cum apar, alături de fotografia de profil a autorilor, fără date personale, cu respectarea GDPR. Scopul: conștientizarea diferenței clare dintre critică și abuz. Hate-ul poate trece din online în viața reală, iar inițiatoarea a primit la rândul ei un mesaj violent care a speriat-o. Surprinzător, cei care scriu astfel de mesaje sunt în mare parte persoane de peste 40 de ani, femei și bărbați deopotrivă, adesea cu simboluri religioase la profil. Proiectul vrea să devină campanie națională despre bullying și hărțuire, inclusiv în școli și la job, și are deja o colaborare cu Daria Lupi și Tata Vlad prin piesa „Câte pietre ai aruncat”, transformată în mesaj central despre responsabilitate și empatie. Ah, ce mă bucur că există pagina asta.
Gara din Petroșani, locul unde aștepți trenul cu o carte în mână și descoperi povestea lui Brâncuși
Gara din Petroșani a devenit un mic spațiu cultural: în sala de așteptare găsești o bibliotecă de peste 3.500 de volume, inițiată acum trei ani de șeful de gară Dorel Șchiopu, din donații și din propria colecție, conform Agerpres. Călătorii pot lua cărți gratuit, cu promisiunea că le citesc și le returnează sau că oferă altele la schimb. Pe peron, 26 de panouri luminoase prezintă lecții de istorie locală, iar o nouă expoziție, inaugurată pe 18 februarie, marchează 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și subliniază un detaliu puțin cunoscut: Coloana Infinitului a fost construită la Petroșani. Inițiativa a transformat gara într-un punct cultural care îi face pe oameni să redescopere lectura și identitatea Văii Jiului. Dacă aș fi văzut așa ceva într-o gară „de provincie” din străinătate, aș fi spus că „uite, mă, la alții se poate, dar la noi n-o să vezi niciodată așa ceva”. Și iată că vezi.
Expoziții
La Mița Biciclista, o expoziție care ne arată cum iubirea și prietenia au învins dictatura
La Mița Biciclista Stabiliment Creativ, pe strada Biserica Amzei 9, poți vizita, până pe 1 martie, expoziția „Întâlniri. Sau cum se naște o lume nouă”, deschisă vineri-duminică între 12:00 și 21:00, la etajul 2 și la mansardă. Curatoriată de Andreea Apostu și Edmond Niculușcă, expoziția ne prezintă câteva povești reale despre iubiri și prietenii care au rezistat comunismului și războiului: Lena Constante și Harry Brauner, reuniți după ani de detenție, Steinhardt și Paleologu, legați prin credință la Jilava, Mihail Sebastian, izolat de antisemitism, sau Gheorghe Ursu, ucis după ce a refuzat să-și trădeze prietenii. Apar și Horia Bernea și Irina Nicolau, care au reinventat Muzeul Țăranului Român, dar și Ion Vianu și Matei Călinescu, rămași apropiați în exil. Finalul, o mansardă cu mesteceni, simbolizează protecția și sensul întâlnirilor care schimbă vieți.
„Linea lignea”: o expoziție despre memorie, natură și lemn, în inima Bucureștiului
Pe 19 februarie 2026, la ora 18:30, Ordinul Arhitecților din România – Filiala București deschide expoziția „Linea lignea” a artistei Irina Neacșu, care poate fi vizitată gratuit până pe 2 martie. Proiectul include grafică, colaj, schițe și o instalație și explorează peisajul cultural din sudul Transilvaniei prin desen în grafit, cu o estetică monocromă ce reflectă fragilitatea naturii și pierderea funcțiilor tradiționale, conform zilesinopti.ro. Lucrările prezintă plante precum porumb, floarea-soarelui și grâu, alături de motive inspirate din cusături secuiești și simboluri precum Pomul Vieții, care conduc spre tema centrală: lemnul. Obiecte din lemn recuperate, unele suspendate și parțial vopsite în negru, creează un dialog între natură, memorie și obiectele casnice, ridicând întrebări despre conservare și identitate culturală. Irina Neacșu, artistă și cercetătoare, a fost bursieră Fulbright la Yale și premiată de Royal Horticultural Society din Marea Britanie.
Iașiul devine capitala sculpturii în România: o lună întreagă dedicată lui Brâncuși
Iașiul se transformă într-o galerie uriașă între 19 februarie și 19 martie 2026, când peste 30 de expoziții și evenimente marchează 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, în cadrul „Lunii Sculptorilor Români”, notează Agerpres. Organizat de Ateneul Național din Iași, cu sprijinul Primăriei și sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, proiectul este considerat cel mai important eveniment dedicat sculpturii din țară și reunește artiști, curatori și oameni de cultură din toată România. Centrul orașului devine muzeu în aer liber, cu sculpturi monumentale pe străzi pietonale și în locuri precum Primăria, Muzeul Mitropolitan, Casa Muzeelor, Grădina Palas, aeroport și universități, și oferă ocazia rară să descoperi sculptura contemporană chiar în mijlocul orașului.
Concerte și spectacole
Mariza cântă din nou la București: fado autentic la Sala Palatului, pe 23 februarie
Mariza, considerată regina fado-ului, revine la Sala Palatului pe 23 februarie 2026, la ora 20:00, într-un concert așteptat de fani, conform buletin.de. Născută în Mozambic și crescută în Mouraria, cartier emblematic din Lisabona, artista a transformat fado-ul într-un limbaj universal, fără să piardă nimic din autenticitate. Publicul a ascultat-o pe scene legendare precum Carnegie Hall, Royal Albert Hall și Sydney Opera House, iar cariera ei include peste 50 de discuri de platină și nominalizări la Grammy. În 2025, artista a lansat un album nou, semn că povestea ei continuă cu aceeași intensitate.
Haddaway ajunge la București cu hiturile eurodance și noul album „The Sun”
Haddaway, una dintre vocile definitorii ale eurodance-ului anilor ’90, lansează single-ul și albumul „The Sun” și susține primul concert din carieră la București, la final de februarie 2026, la Cosmo Dome, în turneul Retro Love. Piesa, lucrată timp de mai mulți ani și finalizată într-o perioadă de izolare, transmite un mesaj despre speranță, echilibru și puterea muzicii de a reconecta oamenii. Artistul a ales sintetizatoare analogice clasice pentru un sunet cald, familiar. Publicul va asculta atât hituri ca „What Is Love”, „Life” și „Rock My Heart”, cât și piese noi, într-un show live alături de trupă, care combină nostalgia anilor ’90 cu direcția actuală, conform zilesinopti.ro.
Cum sună „Anotimpurile” lui Vivaldi exact ca în urmă cu 300 de ani: concert cu instrumente baroce originale
Toată lumea a auzit și foarte mulți melomani au ascultat integral „Anotimpurile” lui Antonio Vivaldi, una dintre cele mai cunoscute lucrări clasice. Deși în ultimul secol piesa a fost reinterpretată cu instrumente moderne, sintetizatoare sau chiar theremin, ansamblul Voices of Music a ales autenticitatea și a înregistrat între 2015 și 2018 o versiune live cu instrumente baroce originale, conform openculture.com. Sunetul a fost mixat astfel încât să pară că te afli chiar în sală, iar filmarea surprinde reacțiile naturale ale muzicienilor. În plus, subtitrările includ traducerea sonetelor exact în momentele indicate în partitura de 300 de ani, ceea ce face experiența completă, atât auditiv, cât și vizual.
Filme
Ce vezi la cinema în 2026: 10 premiere din prima jumătate a anului
Wall-street.ro ne prezintă o listă cu zece filme interesante care vor rula în cinematografe în prima parte a lui 2026. „Sorda” urmărește viața unei femei surde care devine mamă și luptă cu obstacolele din jur. „Scream 7” readuce teroarea lui Ghostface, cu fiica lui Sidney Prescott în pericol. „Bride!” rescrie legenda lui Frankenstein, cu o poveste despre obsesie și haos. „Reminders of Him”, inspirat din romanul lui Colleen Hoover, arată încercarea unei mame de a-și recâștiga copilul după închisoare. Ryan Gosling joacă rolul unui profesor trimis singur în spațiu pentru a salva omenirea, în „Project Hail Mary”. „Drama” scoate la iveală secretele unui cuplu înainte de nuntă, iar „Michael” spune povestea lui Michael Jackson. „The Devil Wears Prada 2” continuă conflictul dintre Miranda și Emily, pe fondul crizei din presă. Lista se încheie cu SF-ul „Disclosure Day” și cu animația „Toy Story 5”, unde Buzz și Woody se confruntă cu obsesia copiilor pentru tehnologie.
AI, panică și speranță: un documentar despre viitorul nostru
„The AI Doc: Or How I Became an Apocaloptimist” este un documentar realizat de echipa premiată cu Oscar din spatele „Everything Everywhere All at Once” și „Navalny”. Filmul urmărește un viitor tată care încearcă să înțeleagă nebunia din jurul inteligenței artificiale și impactul ei real, conform focusfeatures.com. Regizat de Daniel Roher și Charlie Tyrell și produs de Daniel Kwan, Jonathan Wang, Shane Boris, Diane Becker și Ted Tremper, proiectul analizează cea mai puternică tehnologie creată de oameni și riscurile uriașe dacă lucrurile scapă de sub control.
Brrrrrrrrrrrrrr, ce frig e!
Haine cusute în Epoca de Gheață, descoperite într-o peșteră din Oregon
Bucăți de piele cusute, descoperite într-o peșteră din Oregon, ar putea fi cele mai vechi haine cunoscute din lume, cu o vechime de circa 12.000 de ani, conform livescience.com. Artefactele, găsite inițieal în 1958 și datate recent, includ piele de elan nord-american, corzi din fibre vegetale precum salvie sau ienupăr și ace din os, unele cu ureche foarte fină. Acestea arată că populațiile indigene foloseau „tehnologie” complexă pentru haine strânse pe corp, mult mai eficiente împotriva frigului extrem din Driasul Recent, o perioadă de răcire bruscă care a avut loc acum aproximativ 12.900 până la 11.700 de ani. Cercetătorii au analizat 55 de obiecte din două peșteri din Oregon, inclusiv coșuri, unelte din lemn și posibile podoabe, ceea ce sugerează că hainele aveau și rol social, nu doar practic. Interesant este că acele cu ureche dispar din zonă după încălzirea climei, semn că acest tip de îmbrăcăminte nu mai era esențial.
Îți rămân tot mai puține scuze să nu călătorești
Coșul de cumpărături din România, mai scump decât în sudul Europei, chiar și cu TVA mai mic
Dacă faci cumpărăturile în România, plătești mai mult decât în Spania, Portugalia, Bulgaria sau Grecia, arată un studiu IELKA cu date din ianuarie 2026, citat de HotNews.ro. Analiza a comparat 40 de categorii și peste 6.000 de prețuri din opt țări, doar din supermarketuri, incluzând branduri și mărci proprii. Chiar și fără TVA, România rămâne peste Spania, Bulgaria, Grecia și Portugalia, doar Italia stă mai sus. Studiul ia în calcul TVA, accize, taxe, costuri cu energia, transportul și salariile, producția locală, obiceiurile de consum, puterea de cumpărare sau sezonalitatea. Datele provin din marile lanțuri, iar cursul folosit a fost 5 lei pentru un euro.
Paragraful de mai sus pare ca nuca-n perete printre recomandările din această rubrică, însă are legătură cu pasiunea pentru travel. Mai exact, cu faptul că am descoperit, în Italia, prețuri mai mici în supermarketuri decât în România, chiar dacă Italia este mai scumpă, conform sudiului IELKA.
OK, și ce vreau să spun cu asta? Păi, dacă îți iei o cazare foarte OK la preț și ai la dispoziție o bucătărie, chiar te poți încadra într-un budget onorabil atunci când pleci în concediu. Cât ai, atât dai. Iar dacă insiști, ieși mai ieftin decât acasă, mai ales dacă acasă ești clientul restaurantelor, iar în vacanță decizi că e mai înțelept să-ți faci omletă dimineața și cu diferența de bani să vezi un muzeu.
Offf, iar ceva despre AI…
Liturghia de la Vatican, tradusă instant în 60 de limbi cu ajutorul inteligenței artificiale
Dacă până acum ajungeai la Vatican și nu înțelegeai limba Sfintei Liturghii, ei bine, problema dispare. Serviciul de presă al Vaticanului a anunțat un parteneriat cu platforma Translated, care permite traducerea în timp real în 60 de limbi, conform profit.ro. Vizitatorii scanează un cod QR și ascultă traducerea audio direct într-o pagină web, fără aplicații sau setări complicate. Tehnologia folosește instrumentul Lara, lansat în 2024, dezvoltat cu ajutorul a 500.000 de traducători profesioniști. Cel puțin, așa susține Translated. Cardinalul Mauro Gambetti spune că proiectul reflectă dorința Vaticanului de a folosi tehnologia cu responsabilitate, ca un instrument care apropie oamenii și face experiența religioasă accesibilă pentru credincioși din întreaga lume.
Foto: Whisk
