A venit weekendul, iar selecția de astăzi te ia de mânuță și poartă prin povești fascinante din istoria Capitalei, unde iernile de altădată aduceau și lupi la marginea orașului, dar îți arată și fața modernă a tehnologiei. Dacă ai drum prin Brașov, poți vizita un muzeu de științe așa cum vezi în afară, iar dacă rămâi în București, ai ocazia să explorezi un fort vechi și multe expoziții. Dacă ești meloman, găsești mai jos și un tool foarte fain prin care poți să înveți teorie muzicală online, adică fix ce mi-ar fi plăcut să am la îndemână când zdrăngăneam la chitară prin studenție.
Una, alta
Bucureștiul sub zăpadă și „lupii” tramvaielor britanice
Încă o poveste foarte interesantă scrisă de Radu Pirca. În iarna lui 1875, Bucureștiul era îngropat sub nămeți uriași, cu trenuri blocate, case prăbușite și lupi care atacau la marginea orașului, după cum scria inginerul britanic Joseph W. Sheldon într-o scrisoare publicată în presa australiană. Același Sheldon, specialist în tramvaie cu cai, i-a trimis lui Carol I un plan ambițios de modernizare a Capitalei, cu bulevarde largi, canalizare și un centru administrativ nou. În spate se aflau investitori britanici implicați în concesiunea tramvaielor bucureștene, atrași de câștiguri rapide. Profiturile mici, conflictele cu Primăria, deraierile dese și scandalurile legate de infrastructură au transformat povestea transportului public într-un lung duel între municipalitate și companii private, un conflict care a continuat și după apariția tramvaielor electrice și înființarea Societății Tramvaielor București în 1909. Poveștile lui Radu nu sunt doar interesante, ci și foarte bine documentate. O astfel de răbdare precum cea pe care o are el atunci când documentează un material e rară în 2026.
Muzeul interactiv din Brașov: visul Ioanei Borșan
Când avea doar 10 ani, Ioana Borșan a vizitat un muzeu de științe în Elveția și a zis că vrea unul și la Brașov. La 23 de ani, chiar a reușit să deschidă YOBO Experience. Este cel mai mare loc de acest gen de la noi, unde copiii pot învăța fizică și electricitate prin joacă. Deși a început chiar înainte de pandemie, muzeul a mers foarte bine și acum are mii de vizitatori. Ioana vrea ca în viitor să existe astfel de muzee în toată țara, adaptate pentru fiecare comunitate în parte. Citește întreaga poveste pe pozitivesti.ro.
Vrei să înveți muzică pe cont propriu?
Am dat peste un site foarte util care se numește muted.io. Este gratuit și te ajută să înțelegi teoria muzicală fără să-ți prinzi urechile în ea. Găsești acolo tot ce ai nevoie despre game, acorduri sau cum se acordează instrumentele. E un tool interactiv care face totul mult mai simplu de înțeles.
Povestea hot dogului: de la imigranți la simbol american
Hot dogul are rădăcini în Germania. Și pare logic să fie așa. Când mă gândesc la bucătăria germană, mă gândesc la cârnați. Imigranții germani au început să vândă cârnați în chiflă pe străzile din New York în urmă cu foarte mult timp. Apoi, în Coney Island, au devenit faimoși datorită unor oameni ca Nathan Handwerker. Regele George al VI-lea a mâncat hot dog pentru prima dată în 1939, la un picnic cu președintele Roosevelt. De atunci, a devenit un simbol pentru americani, prezent la toate meciurile de baseball. Chiar și azi, la magazinele Costco, un hot dog cu suc costă tot 1,50 dolari. Citește întreaga poveste a hot dogului pe Smithsonian Magazine.
Istorie și patrimoniu
Fortul 13 Jilava: planuri de muzeu lângă București
Fortul 13 Jilava, unul dintre cele mai cunoscute monumente din jurul Capitalei, poate fi vizitat doar la cerere, printr-un email trimis la Consiliul Județean Ilfov, cu scopul vizitei, numărul de participanți și data dorită (bine că nu e nevoie și de un dosar cu șină), iar accesul se aprobă în funcție de disponibilitate și de siguranță, conform buletin.de. Preluat în 2024, fortul va trece prin reabilitare și va deveni muzeu, integrat în circuitul turistic al județului. Construit între 1884 și 1903, în sistemul defensiv gândit pe vremea lui Carol I, parte din cele 18 forturi și 18 baterii ale Bucureștiului cu un cost echivalent azi de peste 600 de milioane de euro, Fortul 13 a funcționat ca închisoare din 1907. În zonă se află și Bateria 13-14 Jilava, legată de cinematografie și de Arhiva Națională de Film. În 2022, Buletin de București a stat de vorbă cu Ciprian Plăiașu, președintele Asociației Turism Istoric, care a lansat un proiect dedicat reabilitării vestigiilor din jurul Capitalei. Absolvent de istorie la Universitatea din București, el se ocupă activ de promovarea patrimoniului cultural. Ciprian Plăiașu este implicat și în forturi.ro, o platformă care scoate în față forturile construite în vremea regelui Carol I, nu doar ca obiective militare sau istorice, ci ca spații cu potențial real pentru oraș, care pot deveni puncte de interes și de atracție pentru bucureșteni și pentru cei curioși să descopere o altă față a orașului. Interviu poate fi citit aici.
Comunitate
15.000 de euro pentru ideile tale pentru cartier
Fundația Comunitară București are un program numit „În Zona Ta” și oferă bani pentru cei care vor să facă orașul mai primitor. Dacă ai un grup civic de cel puțin trei oameni sau un ONG, poți cere până la 15.000 de euro pentru proiectul tău. Poți să faci o grădină în fața blocului, un loc unde se repară lucruri sau să pui panouri solare. Orice poate ajuta comunitatea din care faci parte. Ai timp să te înscrii până pe 1 aprilie 2026. Dacă ideea ta este aleasă, primești ajutor de la experți timp de șase săptămâni ca să pui totul la punct, conform curatorial.ro.
Știință
Un material nou care protejează jucătorii de rugby
Cercetătorii din Londra au creat un material special numit RHEON, care ar putea ajuta mult în sport. Acest polimer e moale când te miști, dar se face imediat tare dacă te lovești de ceva și preia tot șocul. Testele arată că protejează capul mult mai bine decât ce se folosește acum în rugby. E o veste bună mai ales pentru copiii care joacă rugby, unde loviturile la cap sunt periculoase. Noile protecții ar trebui să apară anul acesta și vor costa sub 100 de lire, conform euronews.com.
Speranțe noi pentru repararea măduvei spinării
Oamenii de știință au reușit să creeze în laborator o variantă de măduvă a spinării umană. Au folosit-o ca să vadă ce se întâmplă în caz de accident și au testat un tratament nou cu niște „molecule dansatoare”. Rezultatele sunt impresionante: nervii au început să crească la loc și zonele afectate s-au mai vindecat. Asta ne dă speranțe că pe viitor am putea trata mult mai bine paraliziile cauzate de lovituri la coloană, conform sciencedaily.com.
Expoziții
Brâncuși, văzut prin ochii artiștilor de azi, la MNLR
Dacă ai drum pe Calea Griviței, treci pe la Muzeul Național al Literaturii Române. Până pe 21 martie, găsești acolo expoziția „Brâncuși între formă și spirit”. Cei de la Academia de Artă Handmade București au organizat totul cu ocazia împlinirii a 150 de ani de când s-a născut Constantin Brâncuși. Artiștii români au creat haine, bijuterii, tablouri și sculpturi care pleacă de la ideile lui celebre, cum e „Pasărea în văzduh” sau „Coloana fără sfârșit”. Pe lângă artă nouă, poți să vezi și documente vechi de la Arhivele Naționale care te ajută să înțelegi mai bine cine a fost omul Brâncuși, conform Agerpres.
Istoria Dunării romane, chiar în centrul Bucureștiului
La Muzeul Național de Istorie a României s-a deschis o expoziție despre cum a schimbat Dunărea lumea în care trăim. Se numește „Dunărea, fluviul care a modelat o lume” și se concentrează pe granița romană dintre Porțile de Fier și Marea Neagră. În Holul Central, în Aripa Franceză, s-au adunat obiecte de la MNIR și de la încă opt muzee, conform Agerpres. E prima dată când le poți vedea pe toate la un loc ca să compari ce s-a găsit pe malul fluviului. Totul a pornit de la un album făcut pentru ca aceste locuri să intre în patrimoniul UNESCO. Vei vedea obiecte scoase la lumină recent, fotografii din locurile unde s-au făcut săpături și parcurgi drumul exact așa cum curge Dunărea. Expoziția rămâne deschisă până la toamnă, de miercuri și până duminică.
„Cioplitorul de gânduri”: Tradiția din Olt vine la Muzeul Satului
Duminică, 22 februarie, s-a deschis o expoziție dedicată lui Nicolae M. Nica la Muzeul Satului, conform Agerpres. El a fost un meșter popular care a creat o colecție uriașă de artă în județul Olt. E un moment special, pentru că muzeul împlinește 90 de ani, iar Nica a lucrat acolo ca dulgher chiar la început, în 1936. Până pe 22 martie poți să vezi sculpturi în lemn, poze vechi și cărți ale meșterului. Totul este și un semn de respect pentru Brâncuși, mai ales că 2026 este oficial anul dedicat lui.
Artă contemporană la Casa Madrigal: Ștefan Orth expune la aniversarea corului
Pe 25 februarie 2026, la Casa Madrigal din Aleea Dealul Mitropoliei 11, a avut loc vernisajul expoziției „Among All the Shapes in the World”, semnată de Ștefan Orth, organizată de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” și Centrul Cultural Arcuș. Expoziția marchează 63 de ani ai Madrigalului și include lucrări recente dedicate corului, plus piese emblematice din creația lui Orth, cunoscut pentru peste 60 de expoziții și distins cu Premiul de Excelență al Ministerului Culturii. Intrarea este liberă, iar vizitele au loc în weekend, până pe 22 martie: sâmbăta 11:00–15:00, duminica 10:00–16:00.
Brâncuși altfel la MNAC
Dacă vrei să vezi ceva modern, treci pe la MNAC până pe 10 mai. Expoziția „Boîte, Box, Brâncuși” îți arată că ideile lui sunt încă foarte actuale. E ca o arhivă unde poți să te uiți la fotografii, video-uri și documente prin care privești opera lui Brâncuși prin prisma artiștilor de acum. E un loc perfect dacă ești curios să vezi cum se îmbină trecutul cu prezentul.
Filme
KÎZÎM: un film despre tinerii din comunitatea tătară
Din 24 februarie a apărut în cinematografe „KÎZÎM”, un film regizat de Radu Potcoavă. E o premieră pentru noi, pentru că e primul lungmetraj românesc care ne arată cum trăiește comunitatea tătară, notează zilesinopti.ro. Povestea a fost scrisă de Elias Ferchin și ne-o prezintă pe Selda, o fată din Constanța. Ea vrea să se bucure de liceu și să fie liberă, dar în același timp trebuie să respecte tradițiile familiei. În film apar actori ca Tudor Chirilă sau Judith State, dar și trapperul Amuly. O să auzi și replici în limba tătară, totul fiind foarte natural și sincer despre ce înseamnă să crești într-o familie tradițională în zilele noastre.
Hoppers: noua animație de la Disney & Pixar
Dacă îți plac animațiile, din 28 februarie apar primele proiecții cu Hoppers, în toate formatele, de la 2D la IMAX 3D, fie cu dublaj, fie cu subtitrare, conform zilesinopti.ro. Personajul principal e Mabel, o fată care intră într-un experiment ciudat: mintea ei ajunge în corpul unui castor robot. E un film cu mult umor și plin de aventură, dar care ne învață și despre curaj sau despre cum să ne pese de cei din jur.
Luni mergem la documentare la Centrul Ceh
Documentary Mondays împlinește 19 ani și ne așteaptă la Centrul Ceh din București cu patru filme interesante. În fiecare luni, de la ora 19:30, intrarea e liberă. Seria începe cu un film despre lăutarul „Caliu” Anghel, unde apare chiar și Johnny Depp. Mai poți vedea o poveste despre independență, un film despre războiul din Ucraina și unul despre scriitorul Bohumil Hrabal. Proiecțiile sunt pe strada Ion Ghica nr. 11 și au subtitrare în engleză. Mai multe detalii, pe zilesinopti.ro.
Spectacole
Classix Festival 2026: „Art & Mind” la Iași
În prima săptămână din martie, Iașul se umple de muzică la Classix Festival. Tema de anul acesta este „Art & Mind” și sunt programate nouă concerte în locuri superbe, cum e Palatul Culturii sau Teatrul Național. Totul începe pe 1 martie cu spectacolul Genesis și continuă cu seri de operă, concerte de corzi și alte momente speciale. Dacă ești elev sau student, ai biletul la jumătate de preț. Iar dacă plătești cu un card BRD, primești o reducere de 15%. Biletele sunt deja pe net, dar ar trebui să te grăbești, pentru că locurile se ocupă repede. Vezi programul complet pe zilesinopti.ro.
