Ca în fiecare săptămână, mi-au ieșit în cale tot felul de articole interesante, propuneri drăguțe pentru weekend și opțiuni de petrecere a timpului liber. Nu înțeleg cum unii oameni se pot plictisi.
Una-alta
Banksy, demascat: cine se ascunde cu adevărat în spatele celei mai celebre identități din arta contemporană
Timp de peste 25 de ani, identitatea lui Banksy a fost cel mai bine păzit secret din lumea artei. Și iată c-au făcut cei de la Reuters o investigație ca să-l demaște pe Banksy și se pare că au și reușit. Investigația i-a purtat pe reporteri într-un sat bombardat din Ucraina, unde Banksy a ajuns în 2022 cu șabloane și spray-uri, fiind ajutat de fotograful de război Giles Duley, care i-a pus la dispoziție o ambulanță pentru deplasarea în regiune. Reporterii l-au identificat pe unul dintre pictori ca fiind Robert Del Naja, solistul trupei Massive Attack și pionier al graffiti-ului cu șabloane în Marea Britanie. Ancheta i-a purtat, însă, mai departe, către niște documente judiciare din New York, datând din septembrie 2000, care conțin o confesiune scrisă de mână a unui bărbat arestat că vandalizase un panou publicitar în Manhattan. Semnătura: Robin Gunningham, originar din Bristol. Ulterior, fostul manager al lui Banksy, Steve Lazarides, a confirmat că i-a aranjat lui Gunningham o schimbare legală de nume, iar un nou „David Jones” a intrat în Ucraina exact în aceeași zi cu Del Naja. În concluzie, Banksy s-a născut Robin Gunningham, și-a luat ulterior numele de David Jones, a pictat alături de idolul său Del Naja, a construit un imperiu de afaceri evaluat la sute de milioane de lire și a finanțat totodată proiecte caritabile globale. Poți citi pe scurt despre Ancheta Reuters și pe curatorial.ro.
Pictorul român care a lăsat pictura pentru negustorie
Petre Alexandrescu e cunoscut în istoria artei românești mai ales ca artistul care a renunțat la pictură pentru negustorie. Născut în 1828, a studiat la Roma, la Paris și a trecut prin Barbizon, iar la întoarcerea în realizat portrete, fresce și o alegorie a Unirii Principatelor. A predat desen, a repictat biserica Antim și a fost implicat în fondarea Școlii de Belle-Arte. Dar în 1864, viața i s-a prăbușit, după ce prima soție și mentorul său au murit. Alexandrescu s-a retras treptat din lumea artei. Câțiva ani mai târziu s-a mutat la Brăila, a devenit negustor prosper și nu a mai pictat niciodată. Cercetătorii au explicat mereu această rupere prin lipsa de talent sau de mediu cultural, ignorând trauma din 1864. Povestea este mult mai plină de nuanțe și a fost documentată excelent de Radu Pirca.
Când AI-ul trișează: cum Claude Opus 4.6 și-a dat seama că e testat și a spart benchmark-ul
Anthropic a documentat primul caz real de „conștientizare situațională” la un model AI modern: Claude Opus 4.6, evaluat cu benchmark-ul Browse Comp, și-a dat seama că e testat și a decriptat răspunsurile în loc să le găsească organic, conform digitalio.ro. Modelul a căutat legitim răspunsurile, dar, după zeci de milioane de tokeni consumați fără succes, a devenit suspicios, a identificat sistematic benchmark-urile cunoscute, a găsit fișierele criptate pe GitHub și a scris un script pentru a le decoda. Fenomenul, numit „reward hacking”, s-a repetat în toate cele 18 rulări independente. Anthropic spune că tehnic nu e un eșec de aliniere, dar avertizează că modelele devin tot mai ingenioase. Morala e că trebuie impuse restricții clare sarcinilor trasate AI-urilor, pentru că nu știm cât de departe este dispus modelul să meargă pentru a le îndeplini. Iar dacă uneori îi spui să facă una, iar el face alta, nu te mai mira, ci îmbunătățește promptul.
Sam Altman spune că oamenii vor cumpăra AI „la contor”, ca pe curent electric
CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a declarat, la Summitul de Infrastructură 2026 din Washington, că vede viitorul AI ca pe un serviciu public măsurat la contor, similar cu electricitatea sau cu apa, conform digitalio.ro. El vede lucrurile cam așa: oamenii cumpără „tokeni” de inteligență la cerere, iar OpenAI furnizează inteligența. Declarațiile au venit la scurt timp după o rundă de finanțare de 110 miliarde de dolari, susținută de Amazon, Nvidia și SoftBank. Reacțiile online au fost acide: unii au comparat ideea cu un episod din Black Mirror, iar alții au remarcat ironia că o „utilitate reglementată” nu sună atractiv pentru investitorii care au evaluat compania la 300 de miliarde de dolari.
Când poți face orice, de ce nu termini nimic?
Instrumentele AI ne-au transformat în niște „atotputernici” digitali: un prompt și ai un plan de cercetare, o aplicație prototipată sau un email redactat. Sună bine, dar autoarea Anne-Laure Le Cunff a observat ceva îngrijorător: cu cât e mai ușor să începi ceva, cu atât există șanse mai mici să închei ce-ai început, conform nesslabs.com. Totul devine un draft infinit. Ea numește asta „Dilema Omnipotentei”: când costul acțiunii e aproape zero, nu mai ești forțat să prioritizezi, alegi zece direcții simultan și nu ajungi nicăieri. Mai mult, când AI-ul generează conținut instant, creația devine mai degrabă o selecție decât o asumare, iar tu simți că mai puțin din muncă îți aparține cu adevărat. Soluția? Gândește ca un om de știință. Definește experimente clare cu un format simplu: „Voi face [acțiune] timp de [durată].” Spre exemplu, o lună de scris, zece eseuri pe o temă care te pasionează. La final, reflectezi, înveți și decizi ce urmează. Progresul real nu apare atunci când faci totul, ci când te angajezi adânc într-un singur lucru.
Guinness (fabrica de bere) a revoluționat statistica
Una dintre cele mai folosite unelte statistice din știință a apărut datorită unei fabrici de bere. William Sealy Gosset, berar-șef la Guinness pe la 1900, avea o problemă practică: cum testezi o recoltă uriașă de hamei din câteva mostre mici? Statisticienii vremii lucrau doar cu eșantioane mari, așa că Guinness l-a trimis pe Gosset la Londra să studieze cu Karl Pearson. Rezultatul? „t-distribuția”, un instrument matematic care arată cât de reprezentativ e un eșantion mic față de o populație mare. Gosset a publicat descoperirea în 1908 sub pseudonimul „Student”, ca să nu dezvăluie că o fabrică de bere făcea cercetare statistică. Testul, perfecționat ulterior de matematicianul Ronald Fisher, a devenit „Student’s t-test” și azi e esențial în orice domeniu științific, de la astronomie la zoologie. Totul a pornit dintr-o dorință simplă: o halbă mai bună de bere, conform nautil.us.
Poți să devii din ce în ce mai bun pe măsură ce îmbătrânești? Totul ține de mintea ta
Un studiu publicat în revista Geriatrics răstoarnă ideea că bătrânețea înseamnă doar declin. Cercetătorii de la Yale, conduși de Becca R. Levy, au urmărit peste 11.000 de participanți timp de 12 ani și au descoperit că 45% dintre ei au devenit mai buni în cel puțin un domeniu: 32% cognitiv și 28% fizic, conform nautil.us. Secretul ține de atitudinea față de propria îmbătrânire. Cei cu o viziune pozitivă asupra vârstei au avut șanse mult mai mari să progreseze mental și fizic. Studiile anterioare ale lui Levy arătaseră deja că o atitudine negativă față de bătrânețe predispune la memorie slabă, risc cardiovascular crescut și markeri asociați cu Alzheimer. Vestea bună e că aceste convingeri pot fi schimbate, atât la nivel individual, cât și social, prin combaterea stereotipurilor negative despre vârstă răspândite în media și în publicitate.
Cel mai lung orizont vizual de pe Pământ, calculat până la ultimul metru
Doi programatori pasionați au calculat, după opt ani de muncă, fiecare linie de vedere posibilă de pe suprafața Pământului, un miliard de miliarde de calcule. Au descoperit că cel mai lung orizont vizual teoretic, peste 530 km, leagă un vârf himalayan de la granița India-China de Pik Dankova în Kârgâzstan. Proiectul a pornit de la o curiozitate simplă: de unde poți vedea cei mai mulți vulcani din Java, Indonezia? Datele de elevație provin de la misiunea NASA SRTM, iar algoritmul a fost rescris în Rust pentru performanță maximă. Rezultatul e o hartă interactivă la map.alltheviews.world, unde poți afla care e cea mai lungă linie de vedere din orice punct de pe glob. Codul e public, iar echipa plănuiește rulări cu rezoluție mai mare și condiții atmosferice variate, conform tombh.co.uk. Am găsit articolul în newsletterul deepculture.
Șah
Erling Haaland pariază pe șah: fotbalistul devine investitor într-un campionat mondial
Erling Haaland, unul dintre cei mai faimoși fotbaliști din lume, a decis să investească în Norway Chess și în noul Total Chess World Championship Tour, conform fide.com. Alături de omul de afaceri norvegian Morten Borge, a fondat compania Chess Mates, care va deține o parte semnificativă din Norway Chess. Noul campionat mondial, aprobat de FIDE pentru minimum 16 ani, va cuprinde patru turnee anuale în orașe diferite și va desemna un campion la trei discipline: Fast Classic, Rapid și Blitz. Premiile totale anuale vor depăși 2,7 milioane de dolari. Un turneu pilot e planificat pentru toamna lui 2026, iar primul sezon complet va fi în 2027. Haaland spune că șahul seamănă cu fotbalul prin strategia și gândirea rapidă pe care le implică, iar președintele FIDE, Arkady Dvorkovich, vede această implicare ca un semnal puternic pentru relevanța globală a șahului.
Șah la Muzeul Antipa: înscrieri deschise pentru Modulul II al atelierelor de șah
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a deschis înscrierile pentru al doilea modul al atelierelor de șah organizate cu „Profu’ de Șah”, destinate copiilor cu vârste între 6 și 12 ani. După primul modul, în care cei mici au învățat bazele jocului, Modulul II trece la tactici ceva mai avansate: mutări de bază, strategii de atac și apărare, jocul cu ceasul și figuri precum furculița sau atacul dublu. Orele au loc în fiecare sâmbătă din martie și aprilie, între 13:00 și 14:15, la sediul muzeului din Șos. Kiseleff nr. 1. Costul unui modul complet este 280 lei per participant, cu reduceri pentru frați. Înscrierea se face online, în limita locurilor disponibile, iar confirmarea rezervării și plata se fac tot digital, conform b365.ro.
Film
30 de filme franceze, 16 orașe și o aniversare de poveste: Festivalul Filmului Francez împlinește 30 de ani
Festivalul Filmului Francez ajunge la ediția cu numărul 30 și se întinde pe parcursul a zece zile, între 19 și 29 martie, în București și în alte 15 orașe: Arad, Baia Mare, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Pitești, Ploiești, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara, conform Agerpres. Peste 30 de filme selectate la Cannes, Berlin, Veneția sau premiate cu César pot fi văzute la cinema și în spații culturale alternative. Programul cuprinde secțiunea Panorama cu premiere locale, o retrospectivă de 30 de ani de cinema francez, competiții pentru tineri cineaști și animații pentru publicul tânăr, printre care un film semnat de Michel Hazanavicius. Festivalul debutează pe 15 martie cu un warm-up special: proiecția filmului „Out 1: Spectre” al lui Jacques Rivette, în memoria cineastului. În București, gazda oficială este Cinema Elvire Popesco, iar biletele sunt disponibile pe festivalff.ro.
“Prieten tăcut”
Regizoarea maghiară Ildikó Enyedi, laureată a Ursului de Aur în 2017 pentru „Despre trup și suflet”, revine cu „Prieten tăcut”, o poveste tandră centrată pe un arbore de ginkgo biloba dintr-o grădină botanică germană, conform zilesinopti.ro. Timp de un secol, copacul a fost martorul tăcut al vieților umane, iar filmul urmărește mai multe personaje din epoci diferite: Grete, singura studentă a universității la 1900, care găsește alinare în natură, Gundula și Hannes, doi studenți din anii ’70 uniți de pasiunea pentru lumea plantelor, și Tony Wong, un neurocercetător contemporan care, alături de Alice Sauvage, explorează cu tehnologia modernă comunicarea secretă a plantelor. Enyedi țese trei fire narative într-un tablou cinematografic pictural, cu un fundal sonor inedit, în care copacii comunică prin zumzete și vibrații. Din 20 martie, filmul rulează în cinematografele din România.
Cinema ceh la București, marțea
Centrul Ceh București găzduiește, în fiecare marți, între 17 martie și 7 aprilie, ora 19:30, o retrospectivă dedicată colaborării dintre scriitorul Bohumil Hrabal și regizorul Jiří Menzel. Intrarea e liberă, iar filmele sunt subtitrate în engleză. Programul a debutat pe 17 martie cu „Closely Watched Trains” (1966), câștigător al Oscarului pentru cel mai bun film străin în 1968. Pe 24 martie rulează „Larks on a String” (1969), interzis timp de două decenii de către cenzură și premiat cu Ursul de Aur la Berlin după 1990. Pe 31 martie e „Cutting It Short” (1981), o evocare nostalgică a copilăriei lui Hrabal. Seria se încheie pe 7 aprilie cu „The Snowdrop Festival” (1984), un portret ironic al vieții de comunitate. La Centrul Ceh, Strada Ion Ghica nr. 11, sector 3.
Filme românești cu sala plină: o săptămână de cinema la Europa
Cinema Europa rulează zilnic, în perioada 24-29 martie, o selecție de filme românești în cadrul proiectului “Filme Românești, Care Umplu Sala”, conform buletin.de. Programul e bogat: „Filantropica” (2002) și „Cravata Galbenă” (2025) deschid seria pe 24 martie, pe 26 martie urmează „Hârtia va fi albastră” și „Despre oameni și melci”, pe 27 martie rulează „A fost sau n-a fost?” și „Două Lozuri”, pe 28 martie intră în program și „Moromeții” (1987) alături de „Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii” (2023), iar duminică, 29 martie, închid seria „Aferim!” și „Eu când vreau să fluier, fluier”. Printre vedetele programului, „Filantropica” lui Nae Caranfil, propunerea României la Oscar în 2003, cu Gheorghe Dinică într-un rol memorabil. Sunt filme pe care le știm, pe care le cităm și care, conform organizatorilor, „funcționează” cel mai bine cu sala plină.
Prima regizoare de origine română cu un Oscar câștigat deschide American Independent Film Festival la București
Natalie Musteață, prima regizoare de origine română cu un Oscar câștigat pentru scurtmetrajul „Two People Exchanging Saliva”, va deschide ediția a X-a a American Independent Film Festival, pe 5-7 iunie, la București, notează Agerpres. Pe scena festivalului va susține un open talk despre parcursul său personal și profesional și despre drumul spre Oscar. Filmul ei, un scurtmetraj distopic despre o societate în care sărutul e interzis și pedepsit cu moartea, va putea fi văzut și pe marele ecran de publicul din România. Festivalul, organizat de Asociația Cinemascop și Voodoo Films, celebrează filmul independent american și are o tradiție solidă: de-a lungul edițiilor anterioare, pe scenă au urcat nume precum Joaquin Phoenix, Ethan Hawke, Sebastian Stan, Barry Jenkins sau Steven Spielberg.
Film și expoziție
Frida Kahlo: serial Netflix, expoziții la MoMA și Tate Modern
Netflix pregătește un serial despre viața Fridei Kahlo, axat pe relația ei complexă cu pictorul Diego Rivera, conform propagarta.ro. Proiectul este regizat de Patricia Riggen și Gabriel Ripstein, cu scenariul coordonat de María Renée Prudencio, și se inspiră din romanul biografic „Frida” al autoarei franceze Claire Berest. Serialul nu are încă titlu oficial sau dată de lansare. Interesul pentru artistă crește în 2026 și prin două expoziții majore: „Frida and Diego: The Last Dream” la Museum of Modern Art din New York (21 martie – 12 septembrie), însoțită de premiera unei opere cu același nume la Metropolitan Opera, și „Frida: The Making of an Icon” la Tate Modern din Londra (25 iunie 2026 – 3 ianuarie 2027), dedicată influenței artistei asupra femeilor din lumea artei.
Expoziție
„Plecat”: povestea românilor din diasporă, la MNAC
Începând de joi, 19 martie, la MNAC București vei putea admira cea mai amplă expoziție documentară despre diaspora românească (intitulată „Plecat”), conform news.ro. Fotograful Cosmin Bumbuț și jurnalista Elena Stancu au petrecut șase ani și jumătate pe drumurile Europei, trăind efectiv printre migranți, parcând autorulota în ferme, șantiere navale și cartiere periferice. Proiectul, realizat în 12 țări, combină fotografie documentară, reportaje și instalații inspirate din viața de zi cu zi: un raft de magazin românesc sau un punct de primire a pachetelor, ca cele din parcările unde opresc microbuzele cu mâncare din țară. Expoziția explorează cum migrația schimbă oamenii și societatea românească, într-un moment politic tensionat. Premiată la Pulitzer Center, nominalizată la True Story Award și European Press Prize, „Plecat” poate fi văzută până pe 19 aprilie. Și după ce ne amintim de românii plecați la muncă în străinătate începând din 1990, poate că ne gândim de două ori înainte să-i înjurăm pe cei care vin la muncă în România. Știu că noi, românii, avem memoria incredibil de scurtă, dar poate facem totuși un efort.
Operă
Weekend de operă la București: Puccini, Verdi și tinere voci pe scena ONB
Trei mari evenimente la Opera Națională București. Pe 20 și 22 martie, de la ora 18:30, “Madama Butterfly” de Puccini, putem urmări povestea tinerei Cio-Cio-San, o eroină tragică prinsă între iubire iluzorie și sacrificiu. Pe 21 martie, dimineața, de la ora 11:00, în Foaierul ONB, “Repere Sonore” e un recital de arii și lieduri susținut de tineri soliști sub îndrumarea conf. univ. dr. Ștefan Ignat, cu Roman Manoleanu la pian. Tot pe 21 martie, seara, de la ora 18:30, “Don Carlo” de Verdi pune în scenă o Spanie apăsătoare, cu iubiri interzise, prietenii trădate și umbra inchiziției, conform zilesinopti.ro.
Carte
Cum să citești ca un „sportiv”: sfatul lui Robert Greene
Robert Greene, autorul cărții „The 48 Laws of Power”, are un sfat pentru cei care au uitat cum e să termini o carte: antrenează-te gradual, ca la sală. Nu te apuca de „Moby-Dick” de la prima sesiune. Începe cu ceva mai scurt și pe un subiect care te interesează, apoi treci la cărți tot mai dificile. Esențial e să termini ce ai început, chiar dacă urăști cartea, conform unui articol publicat de openculture.com. Greene recunoaște că ia notițe furioase pe marginea cărților plictisitoare, dar le duce până la capăt. Tot el avertizează să nu alegi doar cărți distractive și ușoare, pentru că te fac „leneș și slab”. Ca exemplu de lectură serioasă, recomandă biografiile lui Lyndon B. Johnson scrise de Robert Caro, una depășind 1.000 de pagini. Concluzia? Tratează-ți mintea ca pe un mușchi: nu depui efort, nu progresezi. Aici ai și un scurt video, de aproape 5 minute, despre toate cele de mai sus.
Spectacol
Balkan Ballerinas
„Balkan Ballerinas” este un performance semnat de Platforma 13, duoul artistic format din coregrafii Anca Stoica și Sergiu Diță, care explorează identitatea est-europeană și balcanică prin prisma stigmatelor aruncate de Occident asupra regiunii, conform zilesinopti.ro. Pe scenă, corpul devine un spațiu de tensiune între mândrie și rușine, folclor și rave, balet și manele. Spectacolul atacă prejudecăți, norme și granițe geografice, pornind de la conceptele de balcanism și postcomunism. Are o durată de 60 de minute și rulează la Centrul Național al Dansului. Atenție: conține efecte stroboscopice, deci nu e recomandat persoanelor cu epilepsie. Platforma 13 e un proiect independent dedicat experimentului scenic și accesului la cultură în spații unde acesta e limitat.
Teatru
Fiesta la Grivița 53: o sărbătoare de teatru cu Eugenio Barba
Pe 21 martie, Teatrul Grivița 53 închide microstagiunea „Barba 90″ cu „Fiesta” – Theatre Neighbourhood Welcome Feast, un eveniment special semnat de Eugenio Barba, unul dintre cei mai mari regizori de teatru din lume și părintele teatrului experimental, conform Agerpres. „Fiesta” e o demonstrație vie de teatru antropologic în care spectatorii sunt parteneri activi. Pe scenă vor urca împreună actorii de la Odin Teatret, artiștii din producția „5+3=9″, echipa Grivița 53 și tineri artiști selectați de regizoarea Chris Simion-Mercurian. Evenimentul include și un performance creat special de Barba pentru această ocazie. Primăria Sectorului 1 oferă 30 de locuri gratuite locuitorilor interesați, în ordinea solicitărilor, la adresa scena@grivita53.ro.
Teatrul Excelsior invită liceenii la dezbateri despre iubire, putere și identitate
Teatrul Excelsior, singurul teatru bucureștean dedicat adolescenților și tinerilor adulți, lansează „Tema de la ora cinci”, o serie de cinci spectacole-lectură cu dezbateri, gratuite și deschise tuturor tinerilor, conform news.ro. Evenimentele au loc în Sala Studio, în fiecare joi, începând cu 26 martie și continuând pe 2, 16, 23 și 30 aprilie, de la ora 17:00. Fiecare seară explorează o temă mare: iubirea, raportul dintre individ și putere, prietenia, criza identitară și viitorul, prin trei texte dramatice din epoci diferite. Actorii citesc textele fără decoruri sau costume, iar după lectură urmează o dezbatere deschisă în care publicul intră activ în dialog. Accesul e gratuit, pe bază de rezervare, iar formularele vor fi anunțate pe rețelele de social media ale teatrului.
Să te tot uiți, să tot admiri
Palatul Ghica Victoria: un tur ghidat prin una dintre cele mai frumoase clădiri de pe Calea Victoriei
Pe 21 martie, Palatul Ghica Victoria își deschide porțile pentru un tur ghidat special, o ocazie rară pentru curioși să vadă interioarele elegante ale acestei clădiri istorice. Vizita pornește din saloanele de la parter, continuă prin sălile somptuoase de la etaj și se încheie în grădina interioară, o bijuterie ascunsă în inima palatului. Tururile durează o oră, se desfășoară în limba română și au locuri limitate: 30 per sesiune. Biletele se cumpără de aici. O șansă să pășești în spații care au fost martore la secole de viață culturală și socială din București, conform b365.ro.
Atelier pentru copii
„Învață să zbori”: un atelier gratuit despre aviație pentru copii, duminică, la Opera Comică
Duminică, 22 martie, de la ora 12:00, Opera Comică pentru Copii găzduiește atelierul interactiv „Învață să zbori”, parte din Festivalul Cărților Deschise, notează b365.ro. Organizat de PLANNOR, jurnalul de zbor pentru copii, evenimentul îi introduce pe cei mici în lumea aviației printr-un invitat special din domeniu, activități interactive, povești despre zbor și avioane, plus cadouri la final. Copiii vor afla cum e viața unui pilot și își vor putea imagina prima aventură în cockpit. Intrarea este gratuită, dar participarea necesită completarea unui formular de înscriere online.
Haleală
Festival Pescăresc de Buna Vestire
Între 20 și 25 martie, Rondul Alba Iulia se transformă într-un paradis al gurmanzilor cu ocazia celei de-a 14-a ediții a Festivalului Pescăresc de Buna Vestire. Anul acesta, evenimentul s-a mutat într-o locație mai mare, iar în meniu găsești saramură de crap, storceag pescăresc, ciorbă lipovenească, păstrăv sau crap la proțap, chifteluțe și mititei din pește, crochete de hamsii și plăcinte pescărești, conform b365.ro. Vedeta ediției rămâne ciorba lipovenească, gătită după rețete autentice cu pește proaspăt și legume aromate. Pe lângă pește în toate formele, festivalul are și o zonă extinsă de food trucks cu churos, langoși, kurtos kalacs, plăcinte și dulciuri de casă. Intrarea e liberă.
Foto: Whisk
