O superbă campanie pentru părinții noștri, doi frați care au „împărțit” un oraș bavarez între Adidas și Puma, o cetate a lui Alexandru cel Mare regăsită după 2.000 de ani în deșertul irakian și antimaterie transportată cu camionul la CERN. Săptămâna asta a fost aglomerată pe frontul curiozităților. Dacă preferi ceva mai aproape de casă, ai blues live la The Pub, jocuri de societate în curtea Muzeului Satului, trei expoziții la Art Safari și prima retrospectivă Roger Ballen în România. Sau o fugă până la Potlogi, unde un palat brâncovenesc te așteaptă la 50 km de București. Dacă rămâi acasă, ai de citit despre femeile invizibile din spatele unor mari opere literare, despre filosofia africană dinainte de Grecia Antică și despre de ce te simți impostor tocmai când ești cel mai competent. Plus povestea momo, delicioasele găluștele himalayene.
Una, alta
Cum te ferești de escroci: campania care te învață să recunoști capcanele digitale
Poliția Română, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Asociația Română a Băncilor și Mastercard au lansat campania „Uniți împotriva escrocheriilor”, o minunată și binevenită inițiativă care vrea să-i ajute pe români, mai ales pe cei peste 60 de ani, să recunoască fraudele online, prin telefon sau SMS. Contextul e îngrijorător: în 2025, numărul fraudelor aproape s-a dublat față de anul anterior, iar phishingul a crescut cu peste 70%. Escrocii au devenit tot mai inventivi și folosesc inclusiv inteligența artificială pentru a imita voci cunoscute. Printre metodele documentate pe platforma campaniei se numără mesaje WhatsApp de la „rude” cu telefonul stricat, apeluri false de la „banca ta” sau „BNR”, oferte de investiții fictive și chiar voci clonate cu AI care imită copii sau nepoți aflați în pericol. Ca soluție concretă, campania promovează „parola de familie”, un cuvânt sau detaliu cunoscut doar de cei apropiați, care poate demasca un apel fals. Toate informațiile, poveștile reale ale victimelor și sfaturile de prevenție sunt disponibile pe sigurantaonline.ro.
Adidas vs. Puma: povestea celor doi frați care au împărțit un oraș în două
Herzogenaurach, un orășel bavarez, ascunde una dintre cele mai spectaculoase rivalități din istoria sportului. Totul a pornit în 1924, când frații Adolf („Adi”) și Rudolf („Rudi”) Dassler au deschis o fabrică de pantofi în spălătoria mamei lor. În 1948, după ani de tensiuni, gelozii și suspiciuni alimentate și de o presupusă aventură a lui Rudi cu soția lui Adi, Rudi a trecut pe celălalt mal al râului Aurach și a fondat Puma, în timp ce Adi a rămas cu Adidas. Orașul s-a „rupt” în două, iar locuitorii erau cumva nevoiți să aleagă o tabără. Rivalitatea a escaladat spectaculos la Olimpiada din 1968, cu mite, plicuri cu bani și scandaluri. Între timp, ambele companii au ratat ascensiunea Nike, care azi câștigă dublu față de Adidas și de cinci ori mai mult decât Puma. O poveste superbă, pe care o poți citi în toată splendoarea pe slow-journalism.com.
O lună în cea mai mare tabără de refugiați din lume
Cox’s Bazar, în Bangladesh, găzduiește peste un milion de rohingya fugiți din Myanmar, blocați de opt ani într-o tabără care a depășit de mult ideea de soluție temporară. O documentaristă a petrecut o lună acolo în timpul Ramadanului, filmând cu o echipă formată doar din localnici. Ce a găsit nu seamănă cu imaginile tipice: bazaruri aglomerate, magazine cu electronice, tineri obsedați de followeri pe Facebook, conform guenicamag.com. Dar și rații tăiate la echivalentul a două banane pe zi, bărbați fără drept de muncă atrași de grupări armate, femei care consideră că e un compliment să nu fie bătute. Sistemul de administrare e labirintic și corupt. Campania de comunicare, plină de postere în engleză pe care nimeni nu le citește. Între timp, un băiat de 15 ani cu 72.000 de urmăritori pe Facebook și o tânără care visează la științe politice în Canada demonstrează că speranța rezistă chiar și acolo.
Când AI îți scrie mesajele de dragoste
Patrick, student la Yale, a folosit ChatGPT să-i trimită un mesaj fetei cu care ieșise în weekend. Emily și-a dat imediat seama că textul era scris de AI. Povestea lor ilustrează un fenomen tot mai răspândit în rândul tinerilor: „social offloading”, adică delegarea conversațiilor dificile către chatboți, conform CNN. O treime dintre adolescenți preferă deja AI-ul în locul oamenilor pentru discuții serioase, potrivit unui studiu din 2025. Experții avertizează că obiceiul erodează încrederea în propriile instincte, blochează dezvoltarea emoțională și adâncește izolarea. Pandemia a agravat lucrurile, lovind Gen Z exact în perioada critică de formare a abilităților sociale. Vestea bună: specialiștii spun că aceste abilități se pot recupera prin practică. Recomandarea e simplă: când nu știi ce să spui, sună un prieten, nu deschide ChatGPT.
Cetatea pierdută a lui Alexandru cel Mare, regăsită în deșertul irakian după 2.000 de ani
Arheologii de la Universitatea din Constance, Germania, au identificat în sudul Irakului metropola antică Alexandria de pe Tigru, fondată de Alexandru cel Mare în secolul IV î.Hr. Orașul, cunoscut și ca Charax Spasinou, a fost construit inițial pentru coloniști și soldați invalizi ai armatei macedonene, conform news.ro. A suferit inundații catastrofale, a fost refăcut de regele persan Hyspaosines cu ziduri masive și a prosperat timp de câteva secole ca port comercial strategic între Tigru și Eufrat, cu zone rezidențiale, cu un palat monumental, cu un port fluvial, cu temple și cu sistem de irigații. A căzut în uitare în secolul III d.Hr. Săpăturile au început în 2014, cu ajutorul magnetometrelor care cartografiază structurile îngropate. Cercetătorii pregătesc acum săpături mai adânci, dacă situația geopolitică din regiune va permite asta.
De ce oamenii competenți se simt impostori
Sindromul impostorului este acel sentiment persistent că nu meriți succesul pe care îl ai, deși dovezile obiective spun altceva. Arthur C. Brooks de la Harvard Business School explică, într-un video pe YouTube de doar 4 minute și jumătate, un paradox interesant: cu cât urci mai sus, cu atât ești mai puțin sigur că meriți să fii acolo. Și tocmai asta e semnul că ești o persoană sănătoasă. Cei cu trăsături narcisice sau psihopate sunt, dimpotrivă, absolut convinși că merită tot ce au. Brooks spune că sindromul impostorului poate fi util dacă îl înțelegi și îl folosești ca motor pentru o continuă dezvoltare. Cheia e echilibrul: nici să nu te lași copleșit de îndoieli, nici să le ignori complet. Nimeni nu are doar defecte sau doar calități, iar uneori chiar trebuie să te prefaci că știi ce faci până când chiar știi. Citește mai multe despre asta pe openculture.com.
În principiu, căldura nu te face mai violent
Știința contrazice o credință veche de pe vremea lui Aristotel. Căldura nu ne face mai puțin cooperanți sau mai violenți la nivel interpersonal, conform nautil.us. Alessandra Cassar, cercetătoare la PNAS Nexus, a testat acest lucru pe participanți din SUA, Mexic, Columbia, Kenya și India printr-un joc în care poți micșora recompensa tuturor doar ca celălalt să nu primească mai mult decât tine. Căldura i-a iritat pe oameni, dar nu le-a schimbat comportamentul prosocial. Surpriza studiului: genul contează enorm, femeile preferând împărțiri egale, deși devin la fel de competitive ca bărbații când pot împărți câștigurile ulterior. Schimbările climatice vor crește totuși violența, dar prin sărăcie și lipsă de oportunități economice, nu prin efectul direct al căldurii asupra comportamentului.
Filosofia africană, înainte de Grecia Antică
Lansana Keita, filosof din Sierra Leone (decedat în 2024), a contestat viziunea eurocentrică asupra istoriei filosofiei, argumentând că rădăcinile gândirii universale se află în Kemet, adică în Egiptul Antic, conform unui articol publicat pe aeon.co. Keita a demonstrat că filosofi greci precum Platon, Thales și Pitagora s-au format tocmai în contact cu tradiția egipteană. A criticat și diviziunea artificială între Africa Subsahariană și Africa de Nord, arătând că cele două regiuni au fost mereu conectate cultural. În opinia sa, dezvoltarea Africii nu înseamnă doar progres tehnologic, ci și evoluție ideologică, economică și culturală. Keita a pledat pentru filosofi africani cu pregătire interdisciplinară, inclusiv în științe naturale sau sociale, considerând că specializarea excesivă izolează gândirea de realitățile continentului. Față de alți gânditori afrocentrici, abordarea sa a fost calmă și lipsită de militantism, celebrând moștenirea filosofică africană fără să respingă tradiția occidentală.
Idei de la lideri globali și laureați Nobel, acum accesibile pentru 200.000 de români
Bookster lansează PITCH, un format editorial nou prin care profesioniștii din companiile abonate primesc acces gratuit la articole semnate de gânditori de top din întreaga lume, conform piatafinanciara.ro. Printre autori se numără Daron Acemoglu, laureat Nobel pentru Economie, filosoful Michael Sandel (Harvard), Mustafa Suleyman (CEO Microsoft AI), economista Dambisa Moyo sau fosta prim-ministră a Noii Zeelande Helen Clark. Temele acoperite sunt democrația, inteligența artificială, educația, deciziile în haos și competiția globală pentru resurse. În fiecare lună, echipa Bookster selectează articole relevante pentru comunitatea sa de 200.000 de profesioniști. Conținutul este disponibil în română și în engleză, iar o parte și în format audio pe YouTube, pentru cei care preferă să consume idei în mers.
De ce avem 60 de minute într-o oră? Răspunsul vine din Mesopotamia antică
Totul a pornit acum 5.000 de ani, de la sumerienii din Mesopotamia (actualul Irak), una dintre primele civilizații care au construit orașe. Ei au creat un sistem numeric bazat pe 60, nu pe 10. Poate pentru că pe degetele unei mâini poți număra 12 articulații, iar pe cele ale celeilalte mâini poți repeta operația de 5 ori, obținând exact 60. Sistemul a prins pentru că 60 se împarte perfect la 1, 2, 3, 4, 5, 6, 10, 12, 15, 20 și 30, fără rest. Babilonienii au preluat acest sistem și l-au aplicat astronomiei, împărțind ziua și noaptea în unități bazate pe 60. Grecii au moștenit și ei sistemul, iar prin lumea elenistică a ajuns până la noi. Împărțirea în ore vine de la egipteni, care au divizat ziua în 12 ore încă din jurul anului 2500 î.Hr. Minutele și secundele au intrat în viața cotidiană abia acum câteva sute de ani, când ceasurile au devenit suficient de precise. Când Franța revoluționară a încercat în 1793 să introducă timpul zecimal, cu 10 ore și 100 de minute, experimentul a eșuat în 17 luni. Unele lucruri sunt prea adânc înrădăcinate ca să le mai schimbi. Asta, foarte, foarte pe scurt. Întreaga poveste e pe BBC.
Ciudat? Poate că ești doar mai „deep” decât ceilalți
Mulți oameni petrec ani întregi încercând să nu pară ciudați. Învață să-și tempereze reacțiile, să se adapteze și să-și „editeze” personalitatea în funcție de context, până când autenticitatea devine o amintire. Există însă și oameni care pur și simplu nu reușesc asta: simt mai mult, gândesc mai mult, se întreabă mai mult. Sunt etichetați drept „prea intenși” sau „prea sensibili”. Din perspectiva psihologiei, această „ciudățenie” nu e un defect, ci o formă de experiență interioară diferențiată, conform psychologytoday.com. Astfel de persoane au o sensibilitate emoțională crescută, sunt mai conștienți de stările interioare și au o nevoie mai mare de coerență între ce simt și cum trăiesc. Mediile moderne recompensează adaptarea, nu profunzimea. Iar terapia ACT arată că suferința reală nu vine din a simți prea mult, ci din efortul constant de a suprima ceea ce ești. Cartea „The Beauty of Being Weird” explorează exact această idee: că ceea ce pare un defect poate fi, de fapt, începutul clarității psihologice.
Bucuria e peste tot în jur, trebuie doar s-o observi
Te așezi pe canapea de zece ori pe zi și probabil n-ai savurat niciodată cu adevărat acel moment. Articolul acesta pornește de la o idee simplă: suntem experți în a căuta plăceri intense, ciocolată, scroll infinit, shopping, dar ignorăm complet bucuriile mici care există deja în viața noastră. Lumina dimineții care se răsfrânge pe masa din fața noastră, căldura cafelei, moliciunea plapumei, toate acestea oferă o plăcere reală, gratuită și fără efecte secundare. Problema e că plăcerile intense ne captează atenția automat, pe când cele subtile au nevoie de puțină intenție din partea noastră. Există un exercițiu simplu: oprește-te și întreabă-te ce e plăcut, frumos sau util în momentul ăsta. Nu identifica și-atât lucrul respectiv, ci simte-l cu adevărat. Nu e un exercițiu de gratitudine, ci unul de prezență. Și nu depinde de dispoziție sau de circumstanțe. Poți face asta în câteva secunde, de mai multe ori pe zi, și efectul se acumulează. Foarte plăcut (evident) și itneresant articolul de pe raptitude.com.
Congresul Mondial de Istorie a Religiilor, la București
În septembrie 2026, Bucureștiul va găzdui Congresul Mondial de Istorie a Religiilor, un eveniment de anvergură globală organizat de Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și de Societatea Română pentru Istoria Religiilor, conform edupedu.ro. Manifestarea reunește două conferințe internaționale majore: cea de-a 22-a Conferință EASR și Conferința regională IAHR, sub tema „Religions 360°”. Sute de cercetători din șase continente vor dezbate întrebări fundamentale despre cum și de ce studiem religiile azi. Un detaliu notabil: Bucureștiul devine al patrulea oraș din lume care găzduiește acest congres pentru a doua oară, alături de Paris, Leiden și Stockholm. Evenimentul marchează și 20 de ani de la primul congres similar din Estul Europei. Termenul pentru trimiterea propunerilor de comunicări este 31 martie 2026, iar detalii complete se găsesc pe Religions360.eu.
Succes științific la CERN, Geneva: antimaterie transportată cu un camion
Antimateria este o formă de materie alcătuită din particule „în oglindă” față de cele obișnuite. Imaginează-ți o particulă și apoi o antiparticulă cu aceeași masă, dar cu sarcină electrică opusă și cu alte proprietăți inversate. Când o particulă și antiparticula ei se întâlnesc, se anihilează, transformându-se în energie.E una dintre marile mistere ale științei, pentru că la Big Bang universul era pe jumătate format din antimaterie, iar azi aproape a dispărut, conform apnews.com. Cercetătorii de la CERN, Geneva, au reușit recent ceva în premieră mondială: au transportat 92 de antiprotoni cu camionul, pe o distanță scurtă, în incinta centrului. Particulele au fost suspendate în vid, într-o cutie criogenică de aproape 1.000 kg, menținute de magneți răciți la -269°C. Operațiunea a durat trei ore și s-a încheiat cu aplauze și cu șampanie. Scopul final e livrarea antiprotonilor la Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf, unde interferențele magnetice sunt mai mici și experimentele pot fi de 100-1.000 de ori mai precise. Problema: cutia păstrează antiprotonii doar patru ore, iar drumul spre Germania durează opt.
Carte
Femeile din umbra literaturii
În spatele unor capodopere literare scrise de bărbați s-au aflat femei care au tastat, au editat și au salvat manuscrise, adesea fără nicio recunoaștere publică. Mary Weld a scris la mașină trei romane esențiale ale lui Henry James, inclusiv „Aripile porumbiței”, iar el i-a scris în exemplarul dedicat: „colaboratoarei mele”. Theodora Bosanquet, secretara care i-a urmat, a continuat să scrie după dictare chiar și după moartea scriitorului, în cadrul unor ședințe de spiritism. Véra Nabokov a salvat manuscrisul „Lolitei” de la distrugere de mai multe ori, i-a gestionat lui Vladimir contractele, corespondența și chiar cursurile universitare. Vivienne Eliot a rescris dialoguri întregi din „The Waste Land” și a dat titlul ultimei părți. Sophia Tolstoi a copiat de mână „Război și pace” de șapte ori, noaptea, la lumina lumânării. Toate aceste femei au fost primele cititoare, editoare și susținătoare ale unor opere pe care le citim și azi. Iar munca lor a fost invizibilă pentru public. Citește întregul material pe publicdomainreview.org.
#BookTok a vândut 50 de milioane de cărți în Europa într-un singur an
Comunitatea #BookTok de pe TikTok a generat vânzări de peste 50 de milioane de cărți în Europa în 2025, cu venituri totale de 800 de milioane de euro pe piețele din Germania, Regatul Unit, Spania, Italia, Austria și Elveția, conform Mediafax. Germania conduce detașat, cu 28 de milioane de cărți și 482 de milioane de euro. Mai mult de o treime dintre tinerii cu vârste între 16 și 39 de ani descoperă cărți prin #BookTok, iar jumătate dintre ei spun că platforma i-a motivat să citească mai mult. După lansarea de succes în Germania în 2023, Lista și Stickerele Bestseller #BookTok de pe TikTok, care prezintă cele mai de succes titluri în fiecare lună, se extind acum în cadrul unei implementări la nivel european, începând cu Regatul Unit, Italia și Spania. La nivel global, comunitatea numără peste 75 de milioane de postări cu acest hashtag. În concluzie, tinerii caută tot mai mult recomandări de cărți pe TiKTok.
La plimbare
Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, la 50 km de București
Un reportaj publicat de Agerpres ne vorbește despre unul dintre cele mai frumoase palate ridicate de Constantin Brâncoveanu, restaurat în 2015 după decenii de degradare, care se află la Potlogi, județul Dâmbovița. Pe un domeniu de 30.000 mp, vizitatorii explorează curtea de onoare, bucătăria separată de palat (de aceea mâncarea ajungea rece la masă), sala de ospețe cu bănci în loc de scaune și tacâmuri de argint, camera doamnei și camera domnului, plus o tainiță cu obiecte prețioase ascunsă sub o trapă secretă. Exponatele acoperă perioada brâncovenească și post-brâncovenească: podoabe, ceramică, monede, carte veche. Grădinile, îngrijite odinioară de grădinari aduși din Franța, găzduiesc primăvara singura lalea olandeză cu nume românesc: laleaua “Doamna Maria Brâncoveanu”, roșie cu margine aurie. Palatul se află la circa 50 km de București. Dacă vrei să faci o plimbare în weekend în afara orașului, iată o idee bună.
Festival
Jocuri de societate și ateliere, la Muzeul Satului
Festivalul Internațional de Joc și Joacă ajunge la a treia ediție în weekendul 27-29 martie 2026, în curtea Muzeului Național al Satului “Dimitrie Gusti” din București, conform Agerpres. Programul zilnic este 09:00-17:00, intrarea la activități e liberă, iar biletul de muzeu se cumpără separat. Festivalul are patru zone distincte: una pentru prototipuri, una pentru familie și începători, una pentru jucători pasionați și una pentru ateliere. Atelierele acoperă game design, pitching pentru creatori care vor să-și prezinte jocurile în fața specialiștilor și sesiuni practice de explicat jocuri. Ludoteca festivalului cuprinde titluri variate, de la strategie complexă la jocuri de petrecere. Evenimentul are și invitați internaționali, prezenți live sau online.
Urban Blues Fest #7, trei seri de blues și jazz
Singurul festival de blues din București ajunge la ediția a șaptea între 27-29 martie 2026, la The Pub Universității, cu câte o premieră în fiecare seară, conform romaniapozitiva.ro. Vineri urcă pe scenă Maastricht Jazz Collective, un cvintet olandez format din profesori și studenți ai Conservatorului din Maastricht, cu membri din România, Turcia, Estonia, SUA și Spania. Sâmbătă, chitaristul italian Marco Bartoccioni, însoțit de Aurora Di Rocco și Marco Polizzi, își face debutul în România. Duminică, Joe Rusi, chitarist norvegian de origine română, ajuns nr. 1 în topurile de blues norvegiene și nr. 4 în Global Blues Chart, lansează la festival noul album, „Spaces”. E prima lui apariție pe scena Urban Blues Fest, după turnee în Scandinavia, Nepal, America și Canada.
Expoziție
„Acum”, de Matei-Șerban Sandu
Galeria Madrigal deschide marți, 24 martie 2026, de la ora 19:00, expoziția „Acum” a artistului Matei-Șerban Sandu, la Casa Madrigal din Aleea Dealul Mitropoliei nr. 11. Lucrările recente sunt dedicate Corului Madrigal și sunt însoțite de o selecție reprezentativă din creația sa de peste 40 de ani. Format la Academia de Arte din București, Sandu are lucrări în colecții publice din Norvegia, Franța și Germania, precum și în colecții private din SUA, Japonia și Belgia. Vernisajul are loc în prezența artistului, a istoricului de artă Delia Bran și a curatorilor Attila Kopacz și Silvana Dulamă-Popa. Expoziția poate fi vizitată până pe 26 aprilie, sâmbăta între 11:00-15:00 și duminica între 10:00-16:00. Accesul este gratuit.
Trei expoziții la Art Safari în această primăvară
Trei expoziții se deschid la Art Safari pe 26 martie și rămân până pe 19 iulie. „Vermont și farmecul Belle Époque” urmărește cariera lui Nicolae Vermont pe fundalul acelei perioade fascinante, cu tot ce a însemnat ea artistic și social. „R:Eminescu. Poetul rațional” este o analiză vizuală a modului în care figura lui Mihai Eminescu a fost reprezentată în arta românească din secolul XIX până azi, cu lucrări semnate de artiști precum Constantin Lecca, Corneliu Brudașcu sau Mircea Cantor. „Felix Aftene. Jurnal” este o incursiune personală în universul unuia dintre cei mai apreciați artiști români contemporani. Biletele sunt disponibile online.
Roger Ballen la București: prima retrospectivă în România a unui fotograf din colecțiile MoMA și Tate
„Shadows of the Mind”, retrospectiva fotografului american Roger Ballen, s-a deschis pe 26 martie 2026, la SCÂNTEIA+ din Casa Presei Libere. Expoziția poate fi vizitată până pe 8 mai, joi-duminică, între 14:00-18:00, conform zilesinopti.ro. Curatoriată de Hercules Papaioannou, reunește opt serii fotografice ce urmăresc evoluția lui Ballen de la documentar la teatru psihologic și, în premieră, fotografii color din seria „Spirits and Spaces”. Expoziția itinerantă a mai fost prezentată la Frans Hals Museum, Bibliothèque Nationale de France, Triennale Milano și Bozar Bruxelles. Ballen, stabilit în Johannesburg din 1982, are lucrări în peste 60 de muzee, printre care MoMA, Tate Britain, Pompidou și Getty. Publicul român îl poate cunoaște și ca regizor al videoclipului „I Fink U Freeky” pentru Die Antwoord.
După 40 de ani, se redeschide aripa istorică a Muzeului Tehnic „Dimitrie Leonida”
Muzeul Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida” redeschide pe 28 martie aripa istorică, după lucrări ample de modernizare și mai bine de patru decenii de așteptare, conform news.ro. Reabilitarea a fost realizată în parteneriat cu Fundația Electrica. Muzeul a fost fondat de inginerul Dimitrie Leonida, care a înființat și Școala de Electricieni și Mecanici și a adunat timp de ani întregi obiecte pentru viitoarea colecție, donată statului în 1951. Astăzi, instituția acoperă peste 4.500 mp de exponate dedicate istoriei tehnicii și energiei electrice din România, iar redeschiderea aripii istorice îi readuce publicului un spațiu gândit de la bun început ca loc de învățare, mai ales pentru tineri.
Artă
Book.Art.Est #2: un open call pentru artiști care vor să transforme cartea în obiect de artă
Celula de Artă lansează a doua ediție a proiectului Book.Art.Est, un open call adresat artiștilor vizuali, ilustratorilor, sculptorilor, tipografilor, scriitorilor și poeților din România, Polonia și Ucraina. Ideea centrală: cartea ca obiect de artă, un spațiu unde textul, materialitatea și conceptul se întâlnesc în lucrări unicat. Proiectul încurajează colaborările interdisciplinare, individuale sau în echipă. Lucrările selectate vor fi expuse într-o expoziție multidisciplinară la București, completată de intervenții performative și colaborative. Curatorii sunt Daniel Loagăr pentru România, Evghenia Gritsku pentru Polonia și Olga Polyak pentru Ucraina. Participarea este gratuită, iar termenul de depunere a candidaturilor este 3 aprilie 2026.
Haleală
Momo, găluștele himalayene care unesc oamenii în jurul mesei
Momo sunt găluștele care definesc bucătăria nepaleză: un înveliș subțire de aluat umplut cu carne tocată, legume și condimente precum chimen, coriandru și usturoi, de obicei aburite și servite cu un sos picant de roșii numit achaar. Originea lor exactă e neclară, dar istoria orală leagă momo de comunitatea Newar din Valea Kathmandu, negustori care comerciau cu Tibetul și au adus rețeta acasă, adaptând-o cu condimente locale. Schimburile comerciale Nepal-Tibet datează din dinastia Licchavi (400-750 d.Hr.) și au continuat până în anii ’60, când China a annexat Tibetul. Azi, momo se găsesc peste tot în Nepal, de la tarabe stradale la restaurante fine-dining, iar festivaluri dedicate lor se țin regulat în Kathmandu. Dincolo de gust, momo sunt o experiență socială: prepararea lor e mereu un act colectiv, o ocazie de povești și conexiune umană. Cum spune chef Binod Baral, ambasador global al acestui preparat: „Ce avem e istorie orală, memorie comercială și indicii sociale.” Foarte interesant articolul de pe smithsonianmag.com.
Foto: Whisk
