Lupul teribil a „înviat” după 10.000 de ani, chatboții greșesc diagnosticul în 8 din 10 cazuri, iar astronauții Artemis II s-au întors cu un playlist surprinzător. De ce 8 ore de somn nu mai sunt suficiente, cum arată un parfum de lux văzut din laborator și ce se întâmplă vizual dacă zbori aproape de viteza luminii. Și filme și expoziții. Și multe altele. Ai ce citi, noroc că e weekend.
Una, alta
A doua viață a pictorului Petre Alexandrescu
Pictorul Petre Alexandrescu a fost, pe la 1860, aproape egal cu Aman și Tattarescu în ochii contemporanilor. Însă, după cum scrie Radu Pirca într-un nou material foarte interesant, Petre Alexandrescu a renunțat la pictură, a intrat prin căsătorie în familia Rally, una dintre marile familii comerciale ale Brăilei, și a ajuns deputat și unul dintre cei mai bogați foști artiști din istoria României. Necrologul său, până acum necunoscut, îl descrie drept „pictor și fost deputat”. Politica brăileană în care s-a aruncat era un câmp minat: loialități în continuă schimbare, interese comerciale deghizate în convingeri, alianțe trădate peste noapte. Alexandrescu a sărit dintr-o tabără în alta, a fost acuzat de fraudă electorală, i s-a promis că va ajunge senator și a fost lăsat baltă de aliați, a fost implicat, după unele surse, și în bătăi cu ciomege la secțiile de vot. Radu promite că urmează episoade și mai savuroase, inclusiv un duel politic cu Anastase Simu.
Crezi că înțelegi ceva? Încearcă să explici
Hai să vorbim un pic despre cum credem că știm multe și despre cum putem constata că nu știm, de fapt, mare lucru (Socrate chiar a fost un geniu). Un articol de pe Ness Labs ne explică de ce credem că înțelegem lucruri pe care, de fapt, nu le putem explica. Anne-Laure Le Cunff, fondatoarea publicației, a remarcat fenomenul scriind articole despre neuroștiință: de fiecare dată când trebuia să pună conceptele în cuvinte simple, constata că avea goluri mari în propria înțelegere. Există trei mecanisme psihologice principale care explica asta: ne bazăm pe modele mentale superficiale, confundăm familiaritatea cu înțelegerea și externalizăm cunoașterea spre Google sau ChatGPT, uitând că accesul la informație nu e același lucru cu a o ști. Există și un remediu: alege un subiect și explică-l pas cu pas, fără să cauți nimic pe Google sau fără să întrebi „chatul”. Unde te blochezi, acolo ești. Am găsit trimitere către acest articol în newsletterul deepculture.
Iar acum, un sfat nesolicitat: atunci când constați că cineva „o face pe deșteptul”, despică puțin firul în patru, roagă-l să-ți explice unde a citit, unde a văzut, ce înseamnă ceea ce afirmă. Și nu accepta răspunsuri de genul „se zice”, „toată lumea știe”, „hai, frate, că așa e”. Cine zice? Dă-mi un link, dă-mi un articol, vreau și eu să văd. Care toată lumea? Zi-mi niște nume, să vorbesc și eu cu ei. Cine??? E expert? Unde publică? Ce studii are? Nu vă lăsați prostiți de oameni care fie sunt răuvoitori, fie habar n-au pe ce lume trăiesc și nici ce vorbesc.
O fereastră deschisă undeva în lume, pentru câteva minute de liniște
Window Swap este un proiect mic și frumos: o pagină web care redă în buclă un videoclip cu peisajul văzut dintr-o fereastră a cuiva, undeva pe planetă. Poți vedea ploaie pe un canal în Amsterdam, un cartier din Tokyo sau un câmp de undeva din Scandinavia. Oamenii din toată lumea uploadează videoclipuri scurte cu priveliștea de la fereastra lor, iar tu le accesezi aleatoriu. O pauză de liniște în mijlocul zilei. Tot de pe deepculture. Proiectul ăsta mi-a amintit de acele pagini de social media din pandemie, de tipul „view from my window”.
„Economia gândirii” va înlocui „economia tastaturii”
Dacă principala ta valoare la muncă este să manipulezi date sau să scrii cod prin tastatură, ești pe un aisberg care se topește, este de părere Nils Gilman într-un eseu publicat în Noema Magazine. Ceea ce va conta în curând este judecata: să identifici semnalul dintr-o mare de output-uri AI, să negociezi, să construiești încredere, să gândești interdisciplinar. Ironia epocii este că tocmai studiile umaniste mult batjocorite, filosofia, literatura, istoria, oferă tipul de gândire metacognitivă care rezistă automatizării. Sam Harris și Jensen Huang sunt citați ca susținători ai acestui argument. Riscul major: accesul inegal la educația care formează această judecată va accentua disparitățile. Yep, deepculture again.
Declarația de Independență a SUA, văzută ca știre de breaking news în 1776
Istoricul Emily Sneff urmărește, în noua sa carte, primele opt luni de viață ale Declarației de Independență, înainte ca ea să devină un document sacru, conform unui interviu pentru Smithsonian Magazine. Tipograful John Dunlap a produs primele copii chiar pe 4 iulie 1776. Ele au ajuns în colonii prin citiri publice, prin ziare și poștă maritimă, iar unele copii au fost aruncate peste bord ca să nu fie interceptate de britanici. Un negustor evreu american a trimis în Amsterdam o copie scrisă în idiș, ca s-o „deghizeze”. Primul reprezentant al unui popor indigen care a reacționat oficial la Declarație a fost șeful Wolastoqiyik, Ursul Ambrozie, care a spus simplu „Ne place”.
Ce ai vedea călătorind cu o viteză apropiată de cea a luminii
Open Culture prezintă un videoclip animat care explică experiența senzorială a călătoriei la viteze relativiste. Surpriza: mișcarea în sine nu ar fi dureroasă, ci doar accelerația. Vizual, stelele din față s-ar contracta și părea că se îndepărtează, iar cerul din spate s-ar întuneca progresiv. Pământul lăsat în urmă ar părea în slow-motion, cu o tentă roșie, iar totul din față ar vira spre albastru. Pe măsură ce te apropii de viteza luminii, relativitatea specială ar comprima universul de-a lungul direcției de mers. Parta amuzantă e că, din perspectiva ta, lumina va fugi mereu de tine la aceeași viteză.
Ce urmează după Artemis II: o bază lunară, primul pas al unei femei pe Lună și rivalitatea SpaceX vs. Blue Origin
Misiunea Artemis II s-a încheiat cu amerizarea capsulei Orion. Urmează Artemis III, programat pentru mijlocul lui 2027, dar fără aterizare pe Lună, ci cu testarea procedurii de andocare cu un Human Landing System în orbită joasă. Artemis IV, planificat pentru 2028, va readuce oamenii pe suprafața lunară pentru prima dată din 1972 și va include prima femeie care pășește pe Lună, destinația fiind polul sud lunar, unde există dovezi de existență a gheații. NASA nu a ales încă între Starship HLS și Blue Moon Mark 2 și ar putea testa ambele variante. Artemis V ar urma să înceapă construcția unei baze lunare, cu misiuni la fiecare șase luni în fazele ulterioare, potrivit nautil.us.
Poveștile horror cu AI spun mai multe despre noi decât despre roboți
Un eseu din Quanta Magazine demontează sistematic povestea cu GPT-4 care ar fi manipulat un om pe Taskrabbit, repetată de nume mari, ca dovadă că AI a dobândit instinctul de supraviețuire. Jurnalista Amanda Gefter susține că experimentatorii au instruit explicit modelele să se comporte astfel. Cognitistul Ezequiel Di Paolo explică că adevărata autonomie necesită un corp cu procese metabolice care se auto-mențin, adică ceva viu în sens biologic. Paradoxul final: dacă AI ar fi cu adevărat autonomă, ar fi mult mai puțin utilă, refuzând sarcinile riscante și cerând pauze de odihnă.
Chimia mirosului: cum se nasc parfumurile de lux în laboratoare
Inovațiile din industria parfumurilor de lux nu vin de la parfumieri, ci de la experți în chimia organică prin sintetizarea moleculelor noi de aromă, explică Scientific American într-un reportaj din laboratoarele Givaudan și IFF. Moleculele sunt brevetate și rămân „captive” ani buni, deoarece analiza chimică modernă permite oricui să copieze un parfum nebrevetat. Un exemplu fascinant: Ambrofix, un înlocuitor sintetic al ambrei gri, obținut acum prin fermentarea zahărului din trestie de zahăr, cu amprentă de teren de 100 de ori mai mică decât varianta naturală. Cercetătorii folosesc și AI pentru a compune rapid schițe de parfum prin sistemul Carto.
Chatboturile greșesc diagnosticul în 8 din 10 cazuri
Un studiu realizat de Mass General Brigham din Massachusetts, publicat în JAMA Network Open, arată că chatboturile obișnuite dau diagnostice greșite în peste 80% din cazurile în care nu au suficiente informații despre pacient. Au fost testate 21 de modele lingvistice, printre care cei de la OpenAI, Anthropic, Google, xAI și DeepSeek, pe 29 de viniete clinice bazate pe texte medicale de referință. Chiar și cu toate informațiile disponibile, rata erorilor rămâne peste 40%, deși în unele cazuri anumite chatboturi au dat diagnosticul corect pentru 90% dintre pacienți. Concluzia: performanța depinde direct de volumul informațiilor oferite, dar și cu date complete, chatboturile pot induce în eroare, din cauza „halucinațiilor”, adică a tendinței de a inventa răspunsuri atunci când nu au o soluție clară, conform news.ro.
Lupul teribil a „înviat”: cum a readus la viață o companie americană o specie dispărută de 10.000 de ani
Colossal Biosciences, o companie texană de biotehnologie, a anunțat pe 7 aprilie că a readus la viață lupul teribil (dire wolf), dispărut de peste 10.000 de ani, conform slow-journalism.com. Trei pui, Romulus, Remus și Khaleesi, au fost creați prin editarea a 20 de gene ale lupului cenușiu cu variante din ADN-ul lupului teribil, extras din oase de 13.000 și 72.000 de ani. Embrionii au fost implantați în câini-surogat. Puii sunt albi, musculoși și, potrivit companiei, sănătoși. Anunțul a stârnit controverse: criticii spun că animalele sunt doar lupi cenușii modificați genetic, nu o adevărată readucere din extincție. Colossal susține că a urmat definiția IUCN din 2014. Aceeași tehnologie a fost folosită deja pentru crearea a patru lupi roșii, una dintre cele mai periclitate specii de pe planetă. Compania lucrează și la mamut, la dodo și la tigrul tasmanian.
Cine a pictat asta? Cum schimbă AI dezbaterile de milioane din lumea artei
Piața de artă funcționează pe atribuire: un singur nume pe eticheta unui muzeu poate valora zeci de milioane. Cazul cel mai celebru e „Salvator Mundi”, vândut în 2017 la Christie’s cu 450 de milioane de dolari ca Leonardo da Vinci, dar contestat de unii specialiști care îl consideră o lucrare derivată, valorând, poate, 450.000 de dolari. Acum, firma elvețiană Art Recognition folosește AI pentru a analiza mii de microdetalii din picturi și a oferi probabilități de autenticitate. În cazul versiunilor disputate din „Lute Player” al lui Caravaggio și „Girl with a Flute” atribuit lui Vermeer, concluziile AI au contrazis unii experți și au confirmat alții, fără să tranșeze definitiv dezbaterea. Criticii spun că pictura nu se reduce la recunoașterea tiparelor. Susținătorii răspund că AI nu înlocuiește experții, ci adaugă un nivel de obiectivitate imposibil de atins cu ochiul uman. Foarte interesant articolul de pe aeon.co.
Ce muzică ascultau astronauții Artemis II la 400.000 de km de Pământ
NASA a dezvăluit playlist-ul de trezire al echipajului Artemis II, continuând o tradiție de peste 50 de ani prin care Mission Control pune muzică aleasă de astronauți la începutul fiecărei zile, conform euronews.com. Comandantul Reid Wiseman, pilotul Victor Glover și specialiștii Christina Koch și Jeremy Hansen au ales piese de la Chappell Roan, Queen & David Bowie, Glass Animals & Denzel Curry, John Legend & André 3000, CeeLo Green și alții. Misiunea, lansată pe 1 aprilie, s-a încheiat pe 11 aprilie cu amerizare în Oceanul Pacific, lângă San Diego, după ce a stabilit recordul pentru cea mai mare distanță parcursă vreodată de oameni față de Pământ: 406.771 de kilometri. Denzel Curry a marcat momentul pe rețelele sociale, revendicând titlul de „primul rapper ascultat în spațiu”.
Un transplant de celule stem de la frate a dus la remisiunea HIV la „pacientul din Oslo”
Un bărbat norvegian de 63 de ani a devenit unul dintre rarele cazuri de remisiune pe termen lung a HIV după un transplant de măduvă osoasă de la fratele său, relatează sciencealert.com. Transplantul a fost realizat inițial pentru tratarea unui cancer rar de sânge, însă cercetătorii de la Oslo University Hospital au descoperit în ultimul moment că fratele donator purta mutația genetică CCR5Δ32/Δ32, care elimină receptorul de pe celulele albe prin care HIV intră de obicei în organism. La patru ani după procedură, nu mai existau urme de ADN HIV funcțional, inclusiv în intestin, locul preferat al virusului pentru a sta în stare latentă. Pacientul a oprit medicația anti-HIV la doi ani după transplant, fără nicio revenire a virusului la cinci ani. Cercetătorii avertizează că astfel de transplanturi nu pot deveni un tratament standard: sunt extrem de riscante, cu o rată de deces de 10-20% în primul an. Studiul a fost publicat în Nature Microbiology.
Vitamina D la vârsta mijlocie ar putea reduce acumularea proteinelor asociate cu Alzheimer
Un studiu pe 793 de adulți a descoperit o corelație între nivelul de vitamina D măsurat la 39 de ani și cantitatea de proteine tau din creier 16 ani mai târziu, scrie sciencealert.com. Cu cât mai multă vitamina D în sânge la vârsta mijlocie, cu atât mai puține aglomerări de tau au apărut în scanările cerebrale ulterioare. Tau și amiloid-beta sunt proteinele a căror acumulare anormală marchează debutul Alzheimer, dar studiul a descoperit o corelație doar cu tau, nu și cu amiloid-beta. Cercetătorii, conduși de neurologul Martin David Mulligan de la Universitatea din Galway, subliniază că studiul nu demonstrează cauzalitate directă și că niciunul dintre participanți nu avea Alzheimer la momentul scanărilor. Rezultatele, publicate în Neurology Open Access, sugerează totuși că deficitul de vitamina D ar putea fi un factor de risc modificabil, iar folosirea unor suplimente în tinerețe sau la vârstă mijlocie merită testată în studii clinice.
Cea mai detaliată hartă 3D a universului, cu 47 de milioane de galaxii
Astronomii au finalizat cea mai mare și mai detaliată hartă tridimensională a universului de până acum, cu peste 47 de milioane de galaxii și alte obiecte cosmice, conform scientificamerican.com. Harta a fost realizată cu instrumentul DESI, montat pe un telescop din Arizona, în cadrul unui proiect internațional coordonat de Lawrence Berkeley National Laboratory. Datele acoperite de DESI sunt de șase ori mai numeroase decât toate măsurătorile anterioare la un loc. Scopul principal este dezlegarea misterului energiei întunecate, forța care domină universul și accelerează expansiunea acestuia, dar a cărei natură rămâne necunoscută. Primii trei ani de date sugerează că influența energiei întunecate s-ar putea modifica în timp, ceea ce ar contrazice unele ipoteze fundamentale despre univers. Rezultate mai clare sunt așteptate în 2027. Observațiile continuă până în 2028, când harta va crește cu 20%.
Pace în locul războiului, la șobolanul-cârtiță golaș
Când regina unei colonii de șobolani-cârtiță golași moare, femelele duc, de obicei, o luptă sângeroasă pentru tron. Dar la Salk Institute din California, ceva neașteptat s-a întâmplat: o regină pe nume Teré a cedat puterea în mod pașnic uneia dintre fiicele sale, Arwen, fără niciun conflict. Studiul, publicat în Science Advances, sugerează că aceste mamifere eusociale, cunoscute pentru violența legată de succesiune, au o flexibilitate reproductivă mai mare decât se credea. Cercetătorii au creat scenarii care să modifice activitatea reproductivă a reginei, inclusiv mutarea coloniei într-un vivarium nou, ceea ce a determinat-o pe Teré să nu se mai reproducă aproape un an. Ulterior, două dintre fiicele ei au început să se reproducă pe rând, iar Arwen a devenit noua regină la sfârșitul lui 2025. Interesant și acest material de pe scientificamerican.com.
Film
Film O’Clock Festival #6: cinema sincronizat în 12 țări, cu Cristi Puiu și Paradjanov în program
Film O’Clock International Festival, ediția a șasea, are loc în 16-19 aprilie în 12 țări din Europa și Africa, iar la București proiecțiile sunt la Cinemateca Eforie, anunță Agerpres. Festivalul se deschide cu „Marfa și banii” de Cristi Puiu, la 25 de ani de la premiera de la Cannes, și cu „How Long?” al lui Gibson Kente, film interzis în Africa de Sud în epoca apartheidului. Programul include restaurări din colecția Deutsche Kinemathek, filme din Bulgaria, Egipt, Moldova și Grecia, plus o competiție internațională de scurtmetraj cu 16 filme. Festivalul se închide cu „Umbrele strămoșilor uitați” de Paradjanov și cu „Domnișoarele din Wilko” de Wajda.
Șapte capodopere românești revin pe marele ecran la Apollo111
Premiile Gopo împlinesc 20 de ani și sărbătoresc cum se cuvine: cu un maraton de film la Apollo111 Cinema, în Palatul Universul, conform zilesinopti.ro. Între 16 și 19 aprilie, șapte dintre cele mai bune filme românești premiate cu „Cel mai bun film la Gopo” pot fi revăzute pe marele ecran. Pe listă: „Polițist, adjectiv” (Porumboiu, 2009), „Eu când vreau să fluier, fluier” (Florin Șerban, 2010), „Toată lumea din familia noastră” (Radu Jude, 2012), „Poziția copilului” (Călin Peter Netzer, 2013), „Closer to the Moon” (Nae Caranfil, 2014), „Sieranevada” (Cristi Puiu, 2016) și „Moromeții 2” (Stere Gulea, 2018). O privire peste două decenii de cinema românesc, toate într-o săptămână. Bilete și program pe apollo111.ro/cinema.
Alpin Film Festival, la Cinema Muzeul Țăranului
Alpin Film Festival, cel mai important festival de cultură montană din România, ajunge pentru prima dată în capitală cu o zi-maraton de filme, pe 19 aprilie, la Cinema Muzeul Țăranului. Patru filme în program: „Radu, ești ok?!”, „Ad Astra per Aspera”, „În balon cu Sabina Fati și Marius Chivu” și „Champions of the Golden Valley” (SUA), câștigător al Marelui Premiu Banff 2024 și a peste 18 premii internaționale. Fiecare proiecție e urmată de discuții cu invitați: Adrian Laza, Marius Chivu, Radu Restivan, Dinu Mititeanu și alții. La ora 16:00, Dinu Mititeanu e prezent și la o lansare de carte. Bilete: 40 lei/proiecție sau 120 lei/abonament ziua întreagă, pe eventbook.ro.
Expoziție
Lia și Dan Perjovschi, față în față cu 40 de ani de artă, la Hanul Gabroveni
Prima retrospectivă comună a Liei și a lui Dan Perjovschi în România e deschisă la ARCUB – Hanul Gabroveni până pe 26 iulie 2026, conform zilesinopti.ro. „DRAFT pentru o retrospectivă comună” ocupă toate spațiile hanului și pune față în față două lumi artistice complementare: desenele murale politice și cotidiene ale lui Dan și instalațiile conceptuale, arhivele și cercetările interdisciplinare ale Liei. Pe lângă expoziție, programul include tururi ghidate, discuții și prezentări cu invitați români și internaționali. Expoziția face parte din ARCUB30, anul aniversar al instituției.
Flori pe pânză, dincolo de aparențe, la Muzeul Literaturii Române
Cristina Lupescu expune la Muzeul Național al Literaturii Române, sala Alexandru Oprea, de pe Calea Griviței 64-66, între 14 aprilie și 2 mai 2026. „Spiritul naturii” reunește picturi cu subiecte din lumea florală pe care artista le descompune și le recompune plastic, căutând ritmuri și energii dincolo de forma vizibilă, conform modernism.ro. Lucrările oscilează între monocromii subtile și compoziții ample cu contraste puternice de culoare, între materie densă și straturi semitransparente. Absolventă a UNArte București și membră stagiară a Uniunii Artiștilor Plastici, Lupescu a participat până acum la peste 30 de expoziții colective în țară și străinătate. E a doua sa expoziție personală din 2026, după „Structuri vegetale” de la Mogoșoaia.
Patru profesori ceramiști din Timișoara, în dialog la Galateea
Galeria Galateea Contemporary Art găzduiește „Dialog Academic. Ceramica UVT”, o expoziție cu lucrările a patru artiști ceramiști de la Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara, conform modernism.ro. Vernisajul e vineri, 17 aprilie, ora 17:00, cu cuvânt de deschidere din partea criticului de artă Cristian-Robert Velescu. Expoziția, curatorială de Nicolae Moldovan, poate fi vizitată până pe 14 mai 2026. Cele patru voci artistice sunt distincte: Daniela Catona lucrează cu gestul și materialul ca înregistrare a stărilor interioare, Gloria Grati construiește un limbaj simbolic cu rezonanțe arhaice și arheologice, Matei Gașpar jonglează între suprafețe lucioase și texturi brute, între stabilitate și instabilitate aparentă, iar Nicolae Moldovan reduce formele la esență și intervine grafic pe volume arhetipale cu mase ceramice expresive precum argila și gresia.
Bronzuri nevăzute și un documentar în premieră, cu sculptorul Mircea Roman
Tot de pe modernism.ro am aflat că Centrul Cultural ART4ALL găzduiește, între 19 aprilie și 5 mai 2026, o expoziție cu desene și sculpturi mici în bronz semnate de Mircea Roman, lucrări care nu au mai fost expuse până acum. Vernisajul e pe 19 aprilie, ora 18:00, și include avanpremiera documentarului „Mircea Roman — Portret de artist”, regizat de Daniela Voicilă Drăgulescu și Bogdan Drăgulescu, cu participarea criticului de artă Mimi Necula. Roman e cunoscut pentru personajele sale hibrid-umane, simultan arhaice și moderne, lucrate în lemn și bronz. Printre distincțiile sale: Marele Premiu al Trienalei Internaționale de Sculptură de la Osaka, bursa Delphine Studio Londra și Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer. Expoziția e organizată de ART4ALL și Uniunea Artiștilor Plastici din România.
Cărțile de joc Filcăi, reinterpretate pictural la Galeria Kulterra
Artistul Liviu Alexa recuperează un joc de cărți tradițional din Transilvania într-o expoziție personală, conform curatorial.ro. Proiectul „Filcăi” pornește de la fascinația față de iconografia tarotului reinterpretat de Salvador Dalí și față de jocul Filcăi, considerat „plebeu” dar încărcat de semnificații sociale și istorice. Lucrările reconfigurează întregul pachet de cărți sub formă de picturi, cu personaje hibride, eroi decrepiți, zei uitați și figuri mitologice. Vernisajul are loc pe 16 aprilie, la ora 18:00, la Galeria Kulterra, iar expoziția poate fi vizitată până pe 10 mai, de miercuri până duminică, între 12:00 și 18:00.
La plimbare
Porțile Palatului Ghica Victoria se deschid duminică pentru un tur de o oră
b365.ro anunță că duminică, 19 aprilie, Palatul Ghica Victoria de pe Calea Victoriei organizează un nou tur ghidat în limba română, cu sesiuni de câte o oră pe parcursul zilei, câte 30 de locuri per sesiune. Traseul parcurge sălile de la parter, saloanele de la etaj și grădina interioară, descrisă de organizatori ca o bijuterie ascunsă în inima clădirii. Turul este organizat de Aria, intrarea se face pe bază de bilet, iar copiii până în 10 ani intră gratuit.
Foto: Whisk
