Un festival de film care leagă România și Republica Moldova, un documentar despre activiști atacați în pădure și o platformă pentru dramaturgie, licitații-record pentru Klimt, Frida Kahlo și Superman, un oraș secret sub Roma și discuțiile tot mai aprinse despre cum ne apărăm cărțile de AI. Săptămâna 17-23 noiembrie 2025 desenează un atlas cultural intens, cu mize sociale reale.
Pe la noi
KinoHora Film Festival, punte cinematografică între România și Republica Moldova
KinoHora Film Festival, primul festival transfrontalier dedicat producțiilor din România și Republica Moldova, va avea loc la Happy Cinema București (28–30 noiembrie) și Chișinău (1 decembrie), conform zilesinopti.ro. Festivalul propune o călătorie cinematografică între generații, reunind filme clasice și recente precum „Povești moldovenești”, „Tunete”, „Omul fără linia vieții”, „Puterea Dragostei”, „Carbon” sau „Varvara”. La Chișinău vor fi proiectate și producții românești de referință, inclusiv „Moartea domnului Lăzărescu” și „Jaful secolului”. Festivalul creează un dialog cultural comun și pune în valoare patrimoniul cinematografic al celor două țări.
„După Cioate”: documentarul despre violență, frică și tăierile ilegale
Documentarul „După Cioate” („Tooth and Nail”), regizat de Mihai Gavril Dragolea și Radu Constantin Mocanu, intră în cinematografe pe 28 noiembrie și urmărește un atac din 2021 asupra celor doi regizori, petrecut în timp ce documentau lupta localnicilor împotriva tăierilor ilegale din păduri. Filmul transformă cazul, încă nerezolvat, deși agresorii sunt cunoscuți, într-o radiografie a fricii și a lipsei de protecție pentru activiști într-o țară cu cele mai întinse păduri virgine din UE, dar și cu un sistem care pare să protejeze mai degrabă interesele economice decât oamenii, notează zilesinopti.ro.
DRAMATURG.ro: dramaturgie contemporană, live cu public-juriu
Pentru că mi-am continuat plimbarea pe zilesinopti.ro, am aflat că Fundația Culturală „Camil Petrescu” lansează platforma online dedicată dramaturgiei române contemporane, însoțită de două seri de lecturi performative de tip combates la Centrul Replika. Cele 12 texte selecționate vor fi prezentate publicului, care va vota fragmentele preferate. Piesa câștigătoare va sta la baza unui spectacol lectură difuzat în ianuarie 2026. Textele reflectă direcțiile actuale ale scriiturii dramatice, de la introspecții identitare la discursuri sociale.
Barometrul de Consum Cultural 2024: intenții multe, dar puțină educație culturală
Datele Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), citate de digi24.ro, arată că 67% dintre respondenți și copiii lor nu au participat niciodată la activități de educație culturală. Totuși, 66% au vizitat anual monumente istorice, 42% muzee sau expoziții, iar 38% au fost cel puțin o dată la film în 2024. Participarea la teatru s-a menținut la 25%. Raportul evidențiază lipsa unor politici publice coerente și recomandă inițiative culturale integrate.
Leacuri, reclame și drogherii vechi la Muzeul Municipiului București
Noua expoziție „Leacuri și remedii din drogherii și farmacii” a Muzeului Municipiului București recreează atmosfera farmaciilor și drogheriilor din secolul al XIX-lea, folosind imagini de arhivă, reclame vechi și obiecte descoperite arheologic. Descoperirile arată cum spaima de boală și lipsa medicinei moderne alimentau o piață activă de elixire, siropuri și unguente promovate agresiv, unele eficiente, altele nu, dar toate sunt relevante pentru felul în care bucureștenii își căutau alinarea și își construiau încrederea în „remedii” pentru orice, de la dureri de cap la tuberculoză sau boli venerice.
Pe la alții
Portretul lui Elisabeth Lederer de Klimt, al doilea cel mai scump tablou vândut la licitație
„Portretul lui Elisabeth Lederer” de Gustav Klimt s-a vândut la Sotheby’s pentru 236,4 milioane de dolari cu taxe, devenind al doilea cel mai scump tablou și cea mai scumpă operă de artă modernă vândută vreodată la licitație. Pictura, confiscată de naziști și aproape distrusă în al Doilea Război Mondial, a trecut ulterior în colecția lui Leonard A. Lauder și a depășit cu mult estimările inițiale, stabilind un nou record pentru Klimt, în timp ce aceeași seară de licitație a inclus și „America”, toaleta de aur de 101 kg a lui Maurizio Cattelan, vândută cu 12,1 milioane de dolari.
Superman No. 1 devine cea mai valoroasă bandă desenată
Un exemplar din „Superman No. 1” (1939), în stare excepțională (grad 9.0/10), s-a vândut cu 9,12 milioane de dolari la o licitație Heritage, depășind recordul anterior deținut de „Action Comics No. 1”. Exemplarul, păstrat timp de zeci de ani într-o cutie cu ziare în podul unei case și redescoperit de cei trei copii ai proprietarei, confirmă încă o dată fascinația pieței pentru originile supereroilor și pentru poveștile de tip „o comoară uitată în pod”.
Frida Kahlo, record absolut pentru o artistă
„El sueño (La cama)” a devenit cea mai scumpă lucrare semnată de o artistă și vândută la licitație. Tabloul, realizat în 1940 și prezentat global înaintea vânzării, prezintă un autoportret încărcat de simboluri legate de boală, suferință și renaștere.
Două compoziții de Bach, redescoperite după 300 de ani
Două piese pentru orgă, necunoscute până nu demult, au fost atribuite lui Johann Sebastian Bach și prezentate public într-un concert la Biserica Sf. Toma din Leipzig, locul unde este înmormântat compozitorul. Identificarea a venit după ce muzicologii au legat copiile manuscrise, realizate de elevul Salomon Günther John în jurul anului 1705, de stilul lui Bach din perioada Arnstadt, iar acum lucrările se adaugă celor peste 1.000 de compoziții cunoscute ale sale. Partiturile sunt deja disponibile editorial.
La plimbare
Tunelurile-labirint de sub Roma se pregătesc de turiști
Sub Colina Capitolină, în zona Forului Roman și a Teatrului Marcello, se află Grottino del Campidoglio, un vast labirint de tuneluri de circa 3.900 de metri pătrați, care a făcut parte din structura Romei de dinainte de Iulius Cezar și a fost folosit de-a lungul secolelor ca depozite, hanuri, cariere de piatră, cisterne de apă și adăpost antiaerian în Al Doilea Război Mondial. Sigilat în mare parte în anii ’20 la ordinul lui Mussolini, sistemul subteran este acum restaurat și securizat, cu gestionarea gazului radon și cu amenajări pentru trasee ghidate și acces pentru persoane cu dizabilități. Va fi deschis publicului în 2026–2027 ca nouă atracție majoră a Romei.
Topul capitalelor europene văzute de un călător full-time. Bucureștiul e vedetă
Un călător care a bifat toate capitalele Europei își declară preferințele: ar reveni oricând la București („I’m most excited to go back to Bucharest”), apreciind contrastul dintre arhitectura comunistă și cea Art Nouveau, la Lisabona pentru vibe-ul de oraș de coastă accesibil, la Atena pentru ruine și cartiere ca Anafiotika, la Vilnius pentru atmosfera „locuibilă” și la Paris pentru densitatea de cultură și viață urbană. În schimb, ar sări peste Londra, pe care o vede prea scumpă și supraevaluată față de alte destinații britanice, peste Amsterdam, frumos dar sufocat de turism de masă în centru, și peste Helsinki, perceput ca fiind curat dar cam lipsit de efervescență comparativ cu alte capitale nordice.
Articolul săptămânii
Scriitorii și inteligența artificială: cine garantează că o carte e scrisă „organic”?
Dintr-un articol publicat de euronews.ro, aflăm că un start-up britanic lansează un „certificat de carte scrisă organic” ca reacție la proliferarea volumelor generate cu ajutorul inteligenței artificiale, într-un context în care platformele online de muzică și artă vizuală se confruntă deja cu un val masiv de conținut creat de AI. În timp ce Amazon limitează la trei numărul de cărți pe zi pe care le poate publica un cont, scriitori ca românul Codruț Baciu atrag atenția că, deocamdată, impactul se vede mai ales în zona de copywriting, iar succesul sau eșecul literaturii făcute cu AI va depinde de cum aleg editurile să o marketeze și de cât de mult prețuiesc cititorii ideea că, în spatele unei povești, stă un om care poate veni la lansări, poate răspunde la întrebări și poate purta un dialog real. Un sondaj Book Hub pe 1.200 de autori din SUA arată că 45% folosesc deja, într-o formă sau alta, instrumente de inteligență artificială când își scriu cărțile, iar asta ne face să ne întrebăm ce mai înseamnă, de fapt, „autorul” în epoca AI.
Peisajul cultural se schimbă sub ochii noștri.
Sursa foto: Gemini
