Am aflat săptămâna asta că Ryan Reynolds vine la București pentru un eveniment despre business, creativitate și povești de succes (omul e foarte tare în ceea ce face și nici măcar nu mă refer la actorie), că Jerry Seinfeld e stoic (adept al lui Marc Aureliu) și tot cu stoicism își face și glumele, că s-au descoperit și cele mai vechi unelte din lemn din lume și că la Cetatea Neamț a funcționat, acum vreo patru secole, un atelier de falsificat bani polonezi, suedezi și prusaci. Și altele, după cum vei vedea imediat.
Eveniment
Ryan Reynolds vine pentru prima dată în România, pe scena IMPACT Bucharest 2026
Actorul și antreprenorul Ryan Reynolds vine în premieră în România și urcă live pe scena IMPACT Bucharest, ediția 2026, care are loc pe 29 și 30 septembrie, la Face Convention Center, eveniment prezentat de Mastercard. Cunoscut pentru rolul principal din franciza Deadpool, premiată și cu mai multe nominalizări la Globurile de Aur, Reynolds este și un nume important în business, ca investitor și coproprietar al Aviation American Gin și Mint Mobile, branduri vândute ulterior în tranzacții de sute de milioane și peste un miliard de dolari. Prin compania sa, Maximum Effort, a devenit faimos pentru „fastvertising”, un stil de marketing extrem de rapid și conectat la actualitate. La București, el va vorbi despre creativitate, leadership, decizii sub presiune și felul în care anxietatea poate deveni un instrument de claritate și adaptare. IMPACT Bucharest ajunge la a treia ediție și este cel mai mare eveniment economic din Europa de Sud-Est, parte dintr-un format european lansat în Polonia în 2016. Pe scenele Impact au urcat deja nume precum Michelle Obama și Erin Meyer. Ediția din 2026 aduce aproximativ 2.000 de participanți din mai multe țări europene, lideri de business, experți, oficiali publici și reprezentanți ai UE, cu discuții despre economie, securitate cibernetică, digitalizare, tranziție verde, leadership, sănătate, marketing și comerț digital. Biletele sunt disponibile aici.
Una-alta, despe artă
Un interviu cu istoricul de artă Doina Lemny despre Brâncuși
Într-un interviu amplu realizat de curatorial.ro, istoricul de artă Doina Lemny atrage atenția asupra felului în care Constantin Brâncuși este adesea redus, în România, la un simbol rigid, încărcat de omagii repetitive și interpretări care alunecă spre un naționalism străin gândirii sale. Lemny explică faptul că Brâncuși nu a fost niciodată un „simbol viu” strict românesc, ci un artist universal, format din rădăcini locale, dar deschis către culturi, religii și idei diverse, care a schimbat definitiv sculptura prin accentul pus pe esență, reflecție și concept. Ea observă că valorile asociate cu Brâncuși, precum simplitatea și profunzimea, sunt invocate frecvent, dar rar trăite într-o societate grăbită, unde timpul pentru reflecție aproape dispare. În plan educațional, Brâncuși rămâne un model de curiozitate, rigoare și consecvență, calități esențiale pentru tineri. Lemny susține că artistul nu are nevoie de promovare festivistă, ci de studiu serios și de lecturi actualizate. În 2026, ea pregătește expoziția „Brâncuși și muzele sale” la Art Safari New Museum, care va oferi o perspectivă intimă asupra omului Brâncuși, prin documente, fotografii și obiecte personale, într-un an dedicat celor 150 de ani de la nașterea sculptorului.
Literatura pentru copii, mai serioasă decât pare
Într-un interviu pentru culturaladuba.ro, scriitorul Florin Bican vorbește despre literatura pentru copii ca despre un teritoriu esențial, adesea subestimat. Autor și traducător, implicat în continuarea seriei Apolodor și în dialoguri constante cu elevii, el spune că interesul pentru lectură există atunci când adulții îl cultivă. Experiențele din școli și biblioteci arată clar rolul decisiv al fondurilor actuale și al bibliotecarilor implicați. Creșterea numărului de autori și apariția unui Booker Prize pentru copii confirmă ascensiunea genului. Bican crede că aceste cărți contează enorm pentru formarea copiilor și câștigă sens deplin atunci când ajung și în mâinile adulților.
„Rădăcini Urbane”. ORHAN aduce tradiția în oraș
La Muzeul Național al Țăranului Român se deschide expoziția de artă vizuală contemporană „Rădăcini Urbane”, semnată de ORHAN, cunoscut din zona de street art. Vernisajul a avut loc miercuri, 4 februarie 2026, la ora 17:00, în Sala Acvariu. Expoziția vorbește despre identitate culturală, printr-un dialog direct sat–oraș, vechi–nou, icoană pe sticlă–graffiti. ORHAN ia figura țăranului român și o trece printr-un limbaj vizual actual, ușor de citit pentru publicul tânăr, fără nostalgie. Cele zece lucrări pornesc din obiceiuri și scene rurale, hora, șezătoarea, ritualurile comunității, tratate cu ironie și umor fin. Expoziția rămâne deschisă în perioada 4–15 februarie 2026, marți–duminică, între orele 10:00 și 18:00, potrivit modernism.ro.
… și un interviu cu ORHAN
În continuarea discuției despre ORHAN, poți citi și un interviu realizat de Buletin de București. ORHAN este un artist stradal activ în București și Londra, care transformă zidurile orașului în spații de confruntare directă cu realitatea socială și politică. Intervențiile sale aduc în prim-plan corupția, violența, memoria colectivă și complicitatea, folosind figuri publice și cazuri reale expuse privirii trecătorilor. A ales strada pentru accesul liber, reacțiile nefiltrate și impactul imediat, într-un context cultural cronic subfinanțat. Demersul său nu urmărește confortul vizual, ci provocarea unui disconfort necesar, capabil să declanșeze un dialog persistent.
Operă
Spectacole pe scena Operei Naționale București
Opera Națională București începe februarie cu spectacole care chiar merită atenția. Pe 6 februarie, „Callas – Oana Pellea” de Terrence McNally este un spectacol aflat la granița dintre teatru și operă, inspirat de celebrul masterclass al Mariei Callas la Juilliard, cu o interpretare intensă a Oanei Pellea. Pe 7 februarie, „Don Giovanni” de Mozart, în regia lui Andrei Șerban, este o lectură modernă despre dorință, libertate și consecințe. Pe 8 februarie, „Evgheni Oneghin” de Ceaikovski, în regia lui Ion Caramitru, încheie weekendul cu o poveste melancolică despre iubire, orgoliu și timp pierdut, potrivit zilesinopti.ro.
Pentru copii
CULMEA Curiozității
Festivalul de film pentru copii CULMEA își extinde formatul și lansează „CULMEA Curiozității”, un podcast audio sezonier dedicat copiilor și părinților, care pornește de la întrebările celor mici. Proiectul a debutat în luna ianuarie cu un episod despre iarnă și va continua cu episoade scurte, câte unul pentru fiecare anotimp. Podcastul propune explicații adaptate vârstei, cu atenție la limbaj, ritm și ton, într-o formulă prietenoasă și accesibilă. Primul invitat este Mihai Sorea, ghid montan și educator de mediu. Lansat la Brașov în 2023, festivalul are deja ediții organizate la Brașov și Timișoara și este afiliat rețelei European Children’s Film Association. Podcastul „CULMEA Curiozității” este disponibil pe principalele platforme audio, notează zilesinopti.ro.
De citit
O hartă stelară antică, descoperită cu raze X
Un pergament vechi de aproximativ o mie de ani, refolosit în Evul Mediu pentru copierea unui text religios, păstrează sub stratul vizibil o hartă stelară greacă asociată cu Hiparh, astronom din secolul al II-lea î.Hr. Cu ajutorul scanărilor cu raze X, cercetătorii au identificat diferențe chimice între tipurile de cerneală și au reușit să distingă scrierea originală, ștearsă, de textul ulterior. Manuscrisul, cunoscut sub numele de Codex Climaci Rescriptus, a fost reutilizat de călugări la Saint Catherine’s Monastery. Analizele preliminare indică existența unor coordonate stelare și referințe la constelația Vărsătorului, cu un grad de precizie care depășește metodele cunoscute anterior. Această descoperire ar putea lămuri relația dintre datele lui Hiparh și cele atribuite lui Ptolemeu, deschizând o nouă fereastră către începuturile astronomiei științifice, potrivit greekreporter.com.
Jerry Seinfeld și stoicismul
Un articol de pe openculture.com explică felul în care Jerry Seinfeld își trăiește viața și cariera inspirat de stoicism, mai ales de ideile lui Marc Aureliu. Pentru Seinfeld, șlefuirea unei glume seamănă cu un exercițiu de disciplină și răbdare, făcut în solitudine și cu atenție obsesivă la detalii. Stoicismul îl ajută să ignore criticile și anxietatea legată de imagine și să se concentreze pe a deveni mai bun în ceea ce face. Practică zilnic meditația, face sport și respectă o rutină simplă și constantă, pe care o consideră esențială chiar și după 70 de ani.
Walter Benjamin și politica transformată în spectacol
În eseul său din 1935, „Opera de artă în epoca reproductibilității mecanice”, Walter Benjamin analizează felul în care mass-media erodează „aura” artei, adică legătura unică dintre operă, prezență și autenticitate, reducând-o la spectacol. Filmul, radioul și fotografia promit o apropiere iluzorie, dar produc de fapt distanțare, alimentând cultul personalității și un tip de consum pasiv. Participarea pare generalizată, însă atenția reală devine tot mai rară. Benjamin corelează acest proces cu fascismul, care le oferă maselor posibilitatea de a se exprima, nu și drepturi, transformă politica în estetică și ajunge să idealizeze violența și războiul. În această cheie, textul său prefigurează dinamica rețelelor sociale și criza contemporană a atenției, autorității și sensului. Un articol pe tema asta apare tot pe openculture.com.
Atelierul secret de falsificat bani de la Cetatea Neamț
Acum trei secole și jumătate, în Cetatea Neamț funcționa un atelier clandestin de falsificat monede, sub domnia lui Eustatie Dabija, conform Agerpres. Descoperirile arheologice arată existența unei camere numite azi Monetăria, unde un meșter priceput bătea șilingi falși polonezi, suedezi și prusaci, între 1661 și 1665. Matrițele găsite confirmă producția la scară mare, iar monedele au circulat în toată Moldova și chiar în Muntenia. Oamenii vremii recunoșteau metalul și forma, nu detaliile, fapt care a permis înșelătoria. Descoperirea completează povestea mai puțin cunoscută a cetății, alături de tezaurul de argint ascuns aici în secolul al XVII-lea.
Cele mai vechi unelte din lemn, descoperite în Grecia
Arheologii au identificat în situl Marathousa 1 din sudul Greciei cele mai vechi unelte din lemn cunoscute până acum, vechi de circa 430.000 de ani, conform unui studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, citat de curatorial.ro. Descoperirile includ un băț de 76 cm, folosit probabil la săpat, și o piesă din lemn de plop sau arțar, asociate cu unelte de piatră și oase de elefant măcelărit. Analizele la microscop și CT arată urme clare de tăiere și sculptare, semn al unei tehnologii complexe a hominizilor din Pleistocenul mijlociu, o perioadă-cheie în evoluția umană, cu dovezi rare ale folosirii lemnului.
La plimbare
Torino, orașul pe care e minunat să-l vizitezi iarna
În timp ce mare parte din Italia încetinește în februarie, Torino intră în plină efervescență. Carnavalul umple cartierele cu parade, piețe și personaje tradiționale, iar deserturile de sezon, mai ales bugie, apar peste tot. Urmează CioccolaTò, festivalul care transformă Piazza Vittorio Veneto într-un paradis al ciocolatei, cu degustări, ateliere și muzee dedicate gianduja și bicerinului. Finalul lunii aparține vermutului, băut lent în cafenele istorice, în spiritul aperitivo-ului local. Mâncarea de iarnă este consistentă, cu bagna cauda, fonduta și bunet. Pentru un plus de adrenalină, Ivrea oferă celebra Bătălie a Portocalelor, un spectacol zgomotos și memorabil, conform BBC.
Foto: Whisk
