Avem ce face în weekendul ăsta, printre plimbările din telecomandă de la o probă olimpică la alta sau în așteptarea meciurilor de Six Nations. Poți descărca cărți gratuite și legale de pe Obooko, fără abonamente și fără „surprize” ascunse. În București, două expoziții dedicate lui Constantin Brâncuși marchează 150 de ani de la nașterea artistului, la Muzeul Național de Artă al României și la Muzeul Național al Țăranului Român, cu sculptură, modă și instalație sonoră în același dialog. La Romexpo te așteaptă Antique Market, patru zile cu obiecte de colecție și acces inclus la Târgul de Turism. La Sibiu, Ingeborg Bachmann și Paul Celan sunt readuși în prim-plan prin două expoziții documentare. Iar dacă vrei idei care ies din tipare, afli cum Irlanda plătește artiștii cu un venit garantat sau cum cercetători din Maastricht refac regulile jocurilor antice cu ajutorul inteligenței artificiale. Ai cultură, istorie, tech și inspirație la un loc.
De citit
Republica Diamantului Negru din România. Sună wow, nu-i așa?
Mi-a ieșit în cale un material foarte interesant. Radu Pirca povestește, pe Substack, cum a descoperit subiectul Republicii Diamantului Negru (de pe teritoriul României, chiar dacă sună hollywoodian), pornind de la o trimitere din cartea recent publicată a lui Jakub S. Beneš, „The Last Peasant War” (Princeton University Press, 2025). Titlul poate induce în eroare: volumul nu descrie un război al țăranilor, ci unul purtat împotriva lor, început odată cu politicile de tip „zwangswirtschaften” impuse de Puterile Centrale și încheiat prin colectivizarea din Europa Centrală și de Est. Republica Diamantului Negru pare un episod deosebit de captivant, cu atât mai mult cu cât este nu doar foarte puțin cunoscută, ci și incomodă în raport cu narațiunea tradițională despre Marea Unire. Găsiți la Radu multe materiale interesante, cum ar fi și cel despre pictorul Juan de Pareja, sclav al unui mare artist.
Obooko: cărți gratis și legal
Pe Obooko, fondată în 2010, găsești ebook-uri gratuite în PDF, ePub și Kindle, toate distribuite legal. Nu ai abonamente, paywall sau condiții bine pitite. Din 2025, proiectul e coordonat de un designer UX și antreprenor, care vrea un lucru simplu: să avem mai mult timp pentru citit, chiar dacă trăim într-o lume plină de distrageri. Platforma trăiește din reclame, împarte veniturile cu autorii, nu cere exclusivitate și funcționează pe orice dispozitiv. Toate cărțile sunt în engleză și verificate ca siguranță. Contul gratuit nu e obligatoriu, dar îți dă opțiunea de feedback.
American Cookery: începutul bucătăriei americane
„American Cookery”, publicată în 1796 de Amelia Simmons, este prima carte de bucate scrisă de un autor american și tipărită în Statele Unite. Volumul e scurt, cu câteva zeci de pagini, și adună rețete care azi pot părea neobișnuite. Scopul era construirea unei identități culinare proprii. Găsești deserturi influențate de tradiția britanică și preparate simple precum johnnycake, asociat cu ideea de gospodărie americană cumpătată. Apar ingrediente locale ca porumbul și dovleacul de iarnă. Rețeta „Pompkin Pudding” stă la baza plăcintei clasice de dovleac. Cartea se află pe lista „100 Books That Shaped America” a Library of Congress și este analizată într-un eseu publicat de Smithsonian Institution și Arizona State University, potrivit openculture.com.
Ceartă cu AI
AI contestă atribuiri către Van Eyck și se ceartă cu experții
Două tablouri „Sfântul Francisc de Assisi” din muzee din Torino și Philadelphia, considerate lucrări ale lui Jan van Eyck, au intrat în centrul unei controverse după ce compania elvețiană de inteligență artificială Art Recognition a susținut, cu probabilități de 91% și 86%, că nu îi aparțin artistului. Specialistul Maximiliaan Martens respinge concluziile și critică modelul AI, pe care îl consideră nepregătit pentru subtilitățile tehnice ale pictorului, mai ales că opera lui cunoscută numără doar circa 25 de tablouri. El invocă și lipsa unui studiu științific verificat. Firma spune că a consultat experți și pregătește și o lucrare revizuită de specialiști. Articolul de pe curatorial.ro e foarte interesant.
Împăcare cu AI
Inteligența artificială și jocurile antice
Așa cum mă întreb, uneori, cum suna efectiv muzica în Antichitate, poate că tot așa se întreabă unii, alții ce jocuri jucau oamenii pe-atunci, prin taverne sau în propriile case. Problema e că majoritatea jocurilor vechi nu aveau instrucțiuni scrise. Regulile se transmiteau pe cale orală, iar azi au rămas doar tablele și piesele găsite de arheologi. Ei bine, AI-ul reînvie jocuri pierdute de mii de ani. Un proiect coordonat de cercetători de la Universitatea Maastricht folosește inteligența artificială pentru a reconstrui regulile jocurilor vechi, cum sunt senet sau Jocul Regal din Ur. Echipa Digital Ludeme Project folosește un sistem numit LUDII și o metodă bazată pe „ludeme”, adică elementele de bază ale unui joc. Practic, AI-ul ia componentele, generează variante de reguli și joacă fiecare versiune de mii de ori ca să vadă care funcționează și care nu. Metoda reduce speculațiile și reface arborele genealogic al jocurilor, urmărind răspândirea lor pe rute precum Drumul Mătăsii. Obiectivul final: sute de jocuri antice reconstruite și accesibile online, potrivit atlasobscura.com.
Bani pentru artiști
Irlanda oferă artiștilor un venit garantat
Irlanda lansează „Venitul de bază pentru arte”, un program permanent care oferă 325 euro pe săptămână pentru 2.000 de artiști eligibili din Republica Irlanda, în cicluri de trei ani. Ministrul Culturii, Patrick O’Donovan, a spus la lansarea din Dublin că este primul program permanent de acest tip din lume. Decizia vine după un proiect pilot derulat între 2022 și 2025, care a redus anxietatea și dependența artiștilor de venituri suplimentare. Analiza guvernului arată că proiectul, cu un cost net de 72 milioane euro, și-a acoperit cheltuielile prin impact economic. Artiștii salută inițiativa, dar spun, totuși, că viața rămâne scumpă. Chiriile din Dublin s-au dublat din 2013 și mulți tineri încă stau cu părinții, potrivit news.ro.
Spectacol
Show imersiv „The Art of Love”, la MINA, de Valentine’s Day
Din vineri, Museum of Immersive New Art (MINA) a lansat „The Art of Love”, un spectacol de 10 minute creat special pentru Valentine’s Day, care pune laolaltă capodopere despre iubire reinterpretate cu proiecții uriașe, sunet și animație. Apar artiști precum Klimt, Munch, Botticelli, Magritte sau Rodin, iar traseul trece prin pasiune, dor, apropiere și idealizare, legate simbolic de un balon în formă de inimă. Publicul nu stă pe margine, intră direct în universul lucrărilor. Există și pachet pentru cuplu cu două bilete și prosecco. Show-ul rulează până pe 28 februarie la MINA București, plus ediții la Cluj, Iași și Sofia.
Antichități
Antique Market: patru zile cu obiecte de colecție
Antique Market are loc între 12 și 15 februarie, la Romexpo, Pavilionul C2. Găsești mobilier de epocă, porțelanuri, cristaluri, ceasuri vechi, tablouri, icoane, bijuterii și piese rare, aduse de expozanți și colecționari. Program: joi–sâmbătă 10:00–18:00, duminică 10:00–16:00. Intrare pietonală prin porțile A, B și C, auto prin parcările B, C și E. Biletul costă 20 lei și include accesul la Târgul de Turism al României, organizat în aceeași perioadă, tot la Romexpo, conform b365.ro.
Interviuri
Bernard Blistène despre Ștefan Bertalan
Bernard Blistène, fost director al Muzeului Național de Artă Modernă – Centrul Pompidou, vorbește, într-un interviu, despre retrospectiva „În ritmul lumii” dedicată lui Ștefan Bertalan la MARe – Muzeul de Artă Recentă și despre intenția de a o duce și în Franța. L-a descoperit târziu, prin Ovidiu Șandor, și a fost impresionat de diversitate, rigoare și forță experimentală. Cofondator al grupurilor 111 și Sigma, Bertalan a lucrat la granița dintre artă, știință și ecologie, într-un context comunist restrictiv. Blistène îl vede ca pe un creator de rețele și un cetățean al lumii, comparabil ca spirit cu Joseph Beuys, care merită o recunoaștere internațională solidă.
Felix Aftene și „Jurnal” la Art Safari
Într-un interviu pentru propagarta.ro despre expoziția „Jurnal”, deschisă din 26 martie 2026 la Art Safari, Felix Aftene explică de ce a adus atelierul în spațiul public ca instalație unitară. Lucrări din etape și medii diferite stau împreună, fără o cronologie strictă. Artistul vorbește despre vulnerabilitate controlată, personaje cu ochii închiși ca formă de concentrare și sculpturi din bronz polisat, tip Constantin Brâncuși, cu oxidări turquoise și postamente din metal ruginit, într-un dialog între nobil și ignobil.
Și multe expoziții
„Structuri vegetale”: natura, văzută prin pictură
La Galeria Foișor, din cadrul Centrului Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, are loc expoziția „Structuri vegetale”, semnată de Cristina Maria Lupescu și curatoriată de Silvia Stoica, potrivit Agerpres. Expoziția poate fi vizitată până pe 23 februarie 2026, iar vernisajul a avut loc pe 8 februarie. Lucrările sunt recente și pornesc din observația plantelor, apoi transformă totul în forme simplificate, rețele și contraste bine controlate. Accentul cade pe energie, textură și claritate vizuală. Artista este absolventă UNArte, membră stagiară UAP și are peste 30 de expoziții la activ. Program: marți–duminică, 09:00–17:00.
„Brâncuși 150”: viața unui artist, ca un film
La Muzeul Național de Artă al României, în Sala Kretzulescu, se deschide joi, la 18:00, expoziția „Brâncuși 150 – Brâncuși ne privește pe toți”, conform Agerpres. Expoziția urmărește viața lui Constantin Brâncuși ca un film, cu momente-cheie, fotografii, documente și maxime în română, franceză și engleză. Parcursul începe la Craiova și București, continuă la Paris, include ruptura de Rodin și episoade decisive pentru arta modernă. Apar Armory Show 1913, scandalul „Prințesa X”, procesul pentru „Pasărea în spațiu”, proiecte nefinalizate, comanda de la Târgu Jiu și ansamblul din 1937. Sunt amintite cetățenia franceză, expoziția din 1956 și finalul vieții, în 1957. Poți vedea seriile „Sărutul”, „Păsările”, „Coloanele”, „Domnișoarele Pogany” și lucrări precum „Cap de copil”. Secțiunea „Posteritatea” arată cum a fost perceput în ultimele decenii. Expoziția ține până pe 22 februarie.
Brâncuși, tradus în modă și în sunet
Între 12 februarie și 1 martie 2026, la Sala Media a Muzeului Național al Țăranului Român, are loc expoziția „Brâncuși: între modă și tehnologie”, parte din programul „Anul Constantin Brâncuși”, la 150 de ani de la naștere. Curatori: Iulia Gorneanu și Monica Morariu. În centru se află creațiile Flaviei Nistor, studentă la MA Fashion la Royal College of Art Londra. Ea traduce în haine sculpturi ca „Domnișoara Pogany”, „Muza adormită” și „Coloana fără sfârșit”. Proiectul include intervenții grafice de Mircea Modreanu, obiecte din bronz de Giulian Dumitriu și o instalație sonoră de Petru Pap, inspirată de Numărul de Aur. Program: miercuri–duminică, 10:00–18:00.
Bachmann și Celan, la Sibiu
La Muzeul de Artă Contemporană din Sibiu, parte a Muzeului Național Brukenthal, au loc două expoziții documentare dedicate lui Ingeborg Bachmann și Paul Celan, potrivit curatorial.ro. „Scrieri antirăzboinice. Ingeborg Bachmann 1926–1973”, realizată de Forumul Cultural Austriac și Muzeul Național al Literaturii Române, s-a deschis pe 12 februarie, în contextul centenarului autoarei. În paralel, „Paul Celan – printre cuvinte/ unter den Wörtern” prezintă documente din arhivele MNLR și Petre Solomon. Ambele pot fi vizitate până pe 28 februarie.
„Vulturu 25”, artă din Deltă la Muzeul Țăranului
Expoziția „Vulturu 25” se deschide pe 12 februarie 2026, ora 17.00, la Sala Tancred Bănățeanu din Muzeul Național al Țăranului Român și poate fi vizitată până pe 1 martie, miercuri-duminică, 10.00-18.00. Pe simeze apar lucrări create în 2025 la ediția a V-a a Taberei de Creație Artistică Maliuc, inițiată de dr. Adrian Balaban după ideea artistului Ion Drăghici, în parteneriat cu UAP București și Tulcea, ICEM Tulcea și Primăria Maliuc. Expun nouă artiști, printre care Buftei, Carată, Moldovanu și Oancea. Proiectul, activ din 2021, are statut de reper cultural inspirat de Delta Dunării, iar seria actuală a fost prezentată și la Muzeul de Artă Tulcea în decembrie 2025.
„Frumusețea va salva lumea”, la Mogoșoaia
La Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, în Galeria Parter Palat, se află expoziția „Frumusețea va salva lumea”, semnată de Oana Bîrsan și Dana Simion, cu Marius Burhan curator. Inspirată de citatul lui Dostoievski, expoziția vorbește despre frumusețe ca experiență, iar lucrările pun față în față natura și emoția umană, prin simboluri organice, figură, culoare și materie. Oana explorează identitatea și memoria prin elemente naturale, iar Dana creează compoziții expresive cu sens spiritual. Ideea centrală: reconectare cu tine într-o lume agitată. Asta, dacă ai chef de ceva frumos în weekend pe lângă București, că tot e Valentine’s Day.
„Povești scrise în zbor”, expoziția care așază cuvintele în formă
La Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) din București găsești expoziția artistului Gligor Kuzmanovski, originar din Macedonia și stabilit în România. Piesele lui combină texte și forme inspirate din natură și stări ca dorul, bucuria sau tristețea, realizate din hârtie presată și lemn pictat fin, cu mesajul drept punct central. Expoziția vorbește despre forța cuvintelor care apropie oamenii de emoții reale. Artistul a studiat istoria artei și arheologia la Universitatea St. Kiril și Metodij din Skopje, lucrează în sculptură din anii ’90, iar azi se concentrează pe artă purtabilă din materiale organice.
Foto: Whisk
