Iată și prima retrospectivă săptămânală din 2026. Oricum ne bucurăm de weekend, așa că propun să ne veselim cu filme, cu povești interesante din istorie (spre exemplu, cu povestea unui samurai „rătăcit” prin Veneția în secolul al XVII-lea), cu muzică și cu idei culturale cel puțin inedite.
Filme
Filmul românesc „Jaful secolului” ajunge la Palm Springs 2026
Filmul românesc „Jaful secolului” (titlu internațional: „Traffic”), regizat de Teodora Ana Mihai și scris de Cristian Mungiu, a fost selectat în programul Festivalul Internațional de la Palm Springs 2026, care are loc între 2 și 12 ianuarie. Pelicula va fi proiectată pe 4 ianuarie, la Mary Pickford Theater, de la ora 20:00, pe 9 ianuarie, la Festival Theaters, de la ora 15:00, și pe 11 ianuarie, la Palm Canyon Theater, de la ora 19:45. Inspirat dintr-un caz real petrecut în 2012, filmul a fost propunerea României la Oscar pentru Cel mai bun film internațional, a rulat în cinematografele din țară și a fost prezentat publicului din Statele Unite, Marea Britanie și Canada. În palmares se regăsesc Marele Premiu la Varșovia, Premiul Publicului la Shanghai și premiul pentru Cea mai bună actriță la Tokyo, obținut de Anamaria Vartolomei. Povestea urmărește doi români plecați la muncă în Olanda, o agresiune care declanșează lanțul de evenimente și un jaf care le schimbă definitiv viețile.
Filmul sud-coreean „N-am avut de ales” (2025), de vineri în cinema
Filmul „N-am avut de ales” („No Other Choice”), care a intrat de vineri în cinematografele din România, este o comedie neagră cu elemente de thriller, realizată în 2025 de Park Chan-wook și inspirată din romanul „The Ax” de Donald Westlake. Povestea urmărește un specialist din industria hârtiei care, odată confruntat cu prăbușirea statutului social, recurge la gesturi radicale pentru a-și păstra locul de muncă și stilul de viață. Rolul principal este interpretat de Lee Byung-hun. Producția a fost prezentată în competiția oficială a Festivalul de Film de la Veneția 2025, unde a primit reacții favorabile din partea criticilor, a obținut nominalizări la Globurile de Aur și reprezintă Coreea de Sud în cursa pentru Premiile Oscar.
„Anaconda” se întoarce. Dar nu cum te-ai fi așteptat
„Anaconda”, cu premiera pe 26 decembrie 2025, rescrie formula horror cu monștri printr-o autoironie asumată. Regizat de Tom Gormican, filmul combină acțiunea, comedia și groaza și parodiază clișeele originalului, conform zilesinopti.ro. Doug și Griff, prieteni din copilărie, pornesc în Amazon ca să filmeze un remake low-budget chiar pe platoul original al filmului. Când șarpele-recuzită dispare, echipa caută unul real și dă peste o anacondă gigantică. Jack Black și Paul Rudd conduc o distribuție savuroasă, iar CGI-ul (computer-generated imagery) susține o experiență amuzantă și plină de adrenalină.
„Călăul lui Gaudí”, romanul devenit miniserie Netflix
Rămânem pe zilesinopti.ro, de unde aflăm că romanul „Călăul lui Gaudí”, semnat de Aro Sáinz de la Maza și publicat în România de Crime Scene Press, a fost adaptat într-o miniserie Netflix lansată în decembrie, sub titlul „City of Shadows” (Ciudad de Sombras). Producția spaniolă, creată de Jorge Torregrossa, aduce în prim-plan o poveste intensă de crime fiction, plasată într-o Barcelona sumbră și tensionată. Inspectorul Milo Malart, interpretat de Eduard Fernández, este un personaj genial și fragil, readus în anchetă după o crimă șocantă legată de arhitectura lui Gaudí. Serialul a atras atenția prin ritmul alert, prin estetică și prin filmări în locații emblematice ale orașului.
Istorie și artă
72 de descoperiri care au marcat anul 2025
În 2025, smithsonianmag.com a selectat 72 de descoperiri remarcabile din arheologie, artă și istorie. Printre ele se numără un spa privat somptuos și fresce cu adeptele lui Dionysos descoperite la Pompei, alături de două mesaje în sticlă, vechi de 109 ani, trimise de soldați aflați pe front. Lista aduce și surprize din lumea artei, cu lucrări redescoperite semnate de Delacroix, Rodin și Rubens, un tablou de Picasso ascuns sub o altă pictură, locul unde tânărul George Washington a prevenit un incident de „friendly fire”, morminte egiptene și epave, inclusiv o navă portugheză atacată de pirați în 1721.
Cum s-a folosit fascismul de design ca să-și proiecteze puterea
Un articol publicat de openculture.com explică felul în care regimurile conduse de Benito Mussolini și Adolf Hitler au transformat arta și arhitectura în instrumente politice. Inspirată de Romantism și Futurism, estetica fascistă a combinat referințele la trecut cu promisiunea viitorului, evocând gloria Romei antice și ideea unei lumi noi. Arhitectura neoclasică monumentală și statuile care idealizau corpul uman au fost concepute pentru a copleși individul și a impune conformismul. Un mini-documentar de 23 de minute, publicat pe YouTube, detaliază obsesia fascismului pentru aparențe. În acest context, estetica a fost strâns legată de controlul maselor și de legitimarea puterii politice.
Samuraiul care a ajuns la Veneția în secolul al XVII-lea
În 1873, o delegație japoneză descoperă în arhivele din Veneția două scrisori latine din 1615 și 1616, semnate de un japonez necunoscut, conform openculture.com. Un mini-documentar de doar 10 minute, disponibil pe YouTube, ne poartă către identitatea lui Hasekura Rokuemon Tsunenaga, un samurai trimis în Europa într-o misiune diplomatică. Contextul ține de pătrunderea creștinismului în Japonia și de alianța dintre călugărul franciscan Luis Sotelo și daimyo-ul Date Masamune, care urmărea crearea unor legături cu Imperiul Spaniol. Hasekura ajunge la Roma, se întâlnește cu Papa și primește cetățenie romană. Prezența lui la Veneția nu are, prin urmare, nicio legătură cu turismul, ci cu o Japonie aflată în pragul deschiderii către lume.
Muzică
Banii din spatele muzicii clasice
Radio România Cultural a lansat serialul radiofonic „Averile Compozitorilor”, realizat de Vlad Ciocoiu, care a avut premiera luni, 29 decembrie, în programul special de sărbători. Difuzat zilnic la ora 14.00, proiectul aduce în prim-plan o temă rar discutată în muzica clasică: relația dintre creație și bani. Serialul analizează câștigurile marilor compozitori, felul în care și-au gestionat talentul și impactul situației financiare asupra operei lor. Episodul de debut l-a avut în centru pe Wolfgang Amadeus Mozart. Prin povești documentate și contexte istorice, seria pune în dialog arta și economia.
Sfârșitul lui 2025 a fost și sfârșitul MTV: final de emisie pentru un post emblematic al culturii urbane
Pe 31 decembrie 2025, canalele muzicale MTV s-au oprit definitiv, după 44 de ani de influență globală, decizie confirmată de Paramount Global. Lansat în 1981 cu „Video Killed the Radio Star”, MTV a transformat muzica în imagine și în atitudine pentru generații întregi. În România, MTV a marcat cultura urbană post-2000, a susținut artiști locali și a creat momente live memorabile. Dispariția sa simbolizează trecerea spre consum digital individual, dar moștenirea MTV rămâne vizibilă în estetica videoclipurilor, în reality TV și în cultura pop actuală.
Muzee care sunt sau care vor fi
Muzeul Virtual al Artei sub Comunism: istoria vizuală, la un click distanță
De pe curatorial.ro aflăm de Muzeul Virtual al Artei sub Comunism, o platformă digitală care aduce în prim-plan arta realizată în România între 1948 și 1989, un capitol esențial și puțin cunoscut al istoriei culturale. Proiectul reunește peste 500 de lucrări din colecția Muzeului de Artă Brașov, alături de analize tematice, materiale de cercetare și resurse educaționale. Fiecare artist are un profil dedicat, cu date biografice clare. Prin contextualizare istorică, platforma oferă o lectură nuanțată a relației dintre artă, putere și experiența individuală în comunism. Proiectul este realizat de Muzeul de Artă Brașov, în parteneriat cu IICCMER, cu sprijin AFCN.
Muzeul Sarmalelor începe cu un newsletter
Jurnalistul gastronomic Cosmin Dragomir lansează un newsletter unic, dedicat exclusiv sarmalelor, ca prim pas spre deschiderea în România a unui Muzeu al Sarmalelor, conform zilesinopti.ro. Prima ediție prezintă sarmale japoneze. Autorul volumului „Colecționarul de Sarmale” a investit în colecții impresionante: conserve și ambalaje de pe patru continente, timbre, cărți, obiecte promoționale, artă tematică, accesorii și condimente. Newsletterul explorează tema și funcționează ca instrument de marketing pentru muzeu, gândit ca atracție de turism gastronomic.
De citit
Topul celor mai citite articole de pe Smithsonian Magazine din 2025
Smithsonian Magazine propune, la final de an, topul celor mai citite zece articole din 2025, un exercițiu de memorie culturală într-un peisaj marcat de polarizare politică, avansul rapid al inteligenței artificiale și subfinanțarea artei și științei. Lista aduce împreună descoperiri arheologice remarcabile, opere de artă redescoperite întâmplător, fragmente de istorie recuperate, povești despre conservarea naturii prin soluții surprinzătoare, reinterpretări ale Revoluției Americane, procese istorice care au schimbat mentalități, enigme vechi de milenii descifrate și tragedii culturale recente. Rezultatul este o radiografie a subiectelor care au captat atenția globală și au oferit, în 2025, un moment de reflecție dincolo de ritmul zilnic al știrilor.
De jucat
Super Mario te-ar putea ajuta dacă suferi de burnout
Un studiu realizat de cercetători de la Imperial College London și Kyushu Sangyo University, citat de newsweek.com, arată că jocuri clasice precum Super Mario Bros și seria Yoshi pot reduce riscul de burnout la tineri. Interviuri cu 41 de studenți și un sondaj ulterior pe 336 de participanți indică faptul că sentimentul de mirare copilărească generat de aceste jocuri crește nivelul de fericire și oferă o „vacanță pentru minte”. Estetica, muzica optimistă și lipsa presiunii susțin refacerea emoțională, dar fără să înlocuiască soluțiile pentru cauzele structurale ale burnoutului. Spre exemplu, eu joc zilnic pe mobil, timp de câteva minute, „Rome: Total War”. Nu e din anii ’80, ci din 2004, însă mă relaxează incredibil de mult.
La plimbare
Turism literar: unde se află cele mai frumoase biblioteci din lume
Turismul literar e în plină ascensiune, alimentat de BookTok, de aniversări culturale și de ecranizări celebre, iar bibliotecile devin puncte-cheie pe harta călătoriilor culturale. Un articol de pe suitecasemag.com propune șase biblioteci spectaculoase din lume, care îmbină arhitectura, istoria și fascinația pentru carte: Admont Abbey din Austria, cu fresce baroce care au inspirat Frumoasa și Bestia; Cabinetul Regal Portughez din Rio, cu cea mai mare colecție de carte portugheză din afara Portugaliei, Trinity College din Dublin, unde se află Cartea din Kells, Morgan Library din New York, cu manuscrise semnate de Dickens sau Beethoven, biblioteca statului South Australia din Adelaide, simbol al identității coloniale, și Tianjin Binhai din China, impresionantă vizual, dar cu rafturi în mare parte decorative.
Limassol, orașul însorit al iernii cu o istorie bogată
Cunoscut mai ales pentru plaje, Limassol este un oraș cu o mare bogăție culturală, perfect pentru o escapadă de iarnă, conform The Times. Aflat pe coasta sudică a Ciprului, Limassol oferă o vastă paletă de opțiuni: vestigii antice, un castel din secolul al XVI-lea, cartiere vechi animate și o sumedenie de restaurante. Istoria sa este legată de cruciați, venețieni, otomani și britanici, iar prezentul oferă tot felul de festivaluri populare. Vizitatorii descoperă vinării locale cu celebrul vin dulce commandaria (pe care îl pot produce doar 14 sate din Cipru), ateliere de ceramică, piețe gourmet, taverne tradiționale și o promenadă ideală pentru apusuri. Limassol oferă mult mai mult decât relaxare la soare și este o destinație urbană completă, cu ritm mediteranean și cu o identitate puternică.
Patru bienale de artă din 2026
Dacă îți faci planuri de vacanță pentru 2026 și vrei să le legi de marile repere culturale ale momentului, merită să știi că agenda internațională a artei gravitează în jurul a patru bienale majore: New York, Sydney, Veneția și Gwangju, conform curatorial.ro. Bienala Whitney din New York se deschide pe 8 martie și reunește 56 de artiști (aleși din peste 300), într-o ediție dedicată relaționalității și legăturilor globale. Bienala de la Sydney, programată între 14 martie și 14 iunie, propune tema „Rememory”, un demers de recuperare a istoriilor uitate sau șterse. Bienala de Artă de la Veneția debutează pe 9 mai 2026 cu expoziția „In Minor Keys”, concepută pe baza viziunii curatoarei Koyo Kouoh, care a murit în mai 2025 și care ar fi devenit prima femeie de origine africană în fruntea acestui eveniment emblematic. În fine, Bienala de la Gwangju, desfășurată între septembrie și noiembrie, pune accent pe arta colectivă ca formă de răspuns la crizele contemporane.
Orașe europene care te plătesc să te muți în 2026
Tot mai multe comunități mici din Europa oferă bani, chirii subvenționate sau granturi ca să atragă noi locuitori în 2026, conform euronews.com. Radicondoli, un sat medieval din Toscana, acoperă jumătate din chirie timp de doi ani sau oferă granturi pentru cumpărarea unei locuințe, cu obligația de rezidență pe termen lung. În Spania, platforme precum Holapueblo și Volver al Pueblo ajută antreprenorii să se mute în sate rurale, cu acces la locuințe și joburi. Irlanda oferă până la 70.000 de euro pentru renovarea caselor abandonate pe insulele sale. Sardinia acordă bani pentru locuințe, afaceri locale și sprijin financiar pentru copii. Scoția vine cu o ofertă aparte: un job pe o insulă sălbatică, salariu lunar atractiv și cazare gratuită.
