De ce nonreciprocitatea omoară pe tăcute prieteniile la maturitate, o plimbare prin Acropola Atenei reconstruită 3D, cum a ajuns șahul distracția preferată a Europei medievale și de ce AI-urile „văd” lumea altfel decât noi. La capitolul ieșit din casă, Bookfest împlinește 20 de ani, cu Bulgaria invitată de onoare, plus prima expoziție de pictură din istoria târgului. Tot acum, trei festivaluri de film pornesc aproape simultan (American Independent, ESTE FILM la Sibiu și ABIFF, festivalul de animație răspândit în 12 orașe), târgul de artă contemporană MoBU se mută la Romexpo, iar cea mai veche bibliotecă rurală din România, din Domnești, își deschide ușile ca un mic muzeu. Și un Bazar de Cotroceni cu ateliere, concerte și picnic vegan comunitar. Și nu numai.
Una, alta
Obiceiul care distruge prieteniile la maturitate
Nicio prietenie sănătoasă nu funcționează 50/50 tot timpul, dar Psychology Today explică diferența dintre un dezechilibru temporar și unul structural. Vinovatul se numește „nonreciprocitate”: când aceeași persoană e mereu cea care scrie prima, ascultă și e prezentă, iar cealaltă mereu „trece prin ceva” sau e prea ocupată. Autorul descrie câteva semne, printre care interacțiunile cu sumă nulă (prietenul te sună când are nevoie, dar tace când ai tu nevoie) și sinceritatea selectivă. Un alt semnal e asimetria limitelor: regulile lor sunt sacre, în timp ce ale tale sunt simple sugestii. Un studiu din 2009 arată că reciprocitatea contează mai mult decât numărul de prieteni, iar corpul observă lipsa ei înaintea minții, prin oboseală și resentiment difuz.
O plimbare prin Acropola Atenei, cu reconstrucții 3D
Cum arătau Acropolele în vremurile ei de glorie? Open Culture publică un material video al lui Manuel Bravo, care suprapune imagini actuale ale Partenonului, ale Templului Atenei Nike și ale altor structuri cu modele 3D care ne arată cum se vedeau în secolul de aur al Atenei. Ridicată inițial ca fortăreață miceniană în secolul al XIII-lea î.Hr., colina a slujit cultului zeilor greci, apoi cultului Fecioarei Maria și cultului lui Allah. Bravo explică intenția arhitecturii grecești: urcușul spre vârf era gândit ca o trecere de la lumea profană la cea sacră, iar punctele de belvedere prezentau clădirile la modul cel mai dramatic, aproape cinematografic. Cine vrea să vadă Partenonul complet, cu marmură cu tot, trebuie să ajungă la replica la scară reală din Nashville, construită în 1897.
Cercetătorii au creat un „vierme” informatic AI care învață pe măsură ce se răspândește
Amenințările cibernetice create cu ajutorul inteligenței artificiale nu mai sunt doar un scenariu teoretic. Cercetătorii au construit, într-un mediu virtual sigur, un „vierme” informatic bazat pe AI, adică un program malițios care poate ataca și se poate răspândi singur între dispozitive, conform scientificamerican.com. Important este că acest prototip nu a fost creat cu modele AI mari, proprietare, ci cu un model gratuit, care poate fi descărcat de pe internet. Asta ridică îngrijorări, pentru că tehnologia necesară devine mai accesibilă. Totuși, studiul trebuie privit cu prudență. A fost publicat pe arXiv, un server de preprinturi, deci nu a fost încă verificat oficial de alți specialiști. În plus, experimentul a fost făcut într-un spațiu izolat. Pericolul este că un astfel de „vierme” AI ar putea fi mai greu de oprit decât programele malițioase clasice. Cele vechi urmau instrucțiuni fixe, în timp ce unele sisteme AI pot analiza situații noi și se pot adapta. De aceea, experții spun că trebuie dezvoltate rapid metode de apărare. Partea mai bună este că aceeași tehnologie poate fi folosită și pentru protecție. AI poate ajuta la găsirea vulnerabilităților ascunse, dar și la repararea lor înainte să fie exploatate.
Purta un legionar roman tuș de ochi?
Arheologii au găsit la York, în nordul fostei Britanii romane, o sticluță foarte veche care ar fi putut conține kohl, un machiaj negru folosit mai ales în Egipt și în Nubia, scrie Nautilus. Descoperirea este surprinzătoare, pentru că acest tip de machiaj apare rar în afara acelor regiuni. Sticluța datează din secolul al II-lea d.Hr. și a fost găsită într-o zonă legată de o fortăreață romană. Pentru că recipientul seamănă cu cele folosite în Egipt, arheologa Hilary Cool crede că ar putea indica prezența unui soldat roman care era originar din Egipt sau care trăise acolo o perioadă și preluase acest obicei. Partea interesantă este că machiajul nu este asociat, în mod obișnuit, cu soldații romani. De aceea, sticluța ne face să ne întrebăm cine folosea kohl în armata romană și cum circulau obiceiurile personale între regiuni atât de îndepărtate ale Imperiului Roman.
Cum a devenit șahul distracția preferată a Europei medievale
În timpul unor săpături la un castel vechi din sudul Germaniei, arheologii au găsit mai multe obiecte de joc: un cal de șah, un zar și patru piese în formă de floare. Toate au aproape o mie de ani, relatează National Geographic. Cea mai importantă descoperire este calul de șah, sculptat în corn de cerb și datat în secolele XI-XII. El arată că șahul devenise deja foarte popular printre oamenii bogați și influenți ai Evului Mediu. Șahul apăruse inițial în India, în secolul al VI-lea, sub forma unui joc numit chaturanga. De acolo, a ajuns în Europa prin lumea musulmană, mai ales prin zona Córdoba. Pentru nobilii care trăiau izolați în castele, șahul era o formă de distracție inteligentă, dar și un joc care semăna cu lumea lor: cu regi, ranguri, strategii și putere. În timp, piesele s-au schimbat pentru a se potrivi mai bine culturii europene. Vizirul a devenit regină, elefantul a devenit nebun, iar carul a devenit turn. Mai târziu, din secolul al XIV-lea, șahul a început să piardă din popularitate, pe măsură ce jocurile de cărți au devenit tot mai răspândite.
Microbiomul lui Ötzi e încă activ, după 5.300 de ani
Corpul lui Ötzi, celebra mumie veche de 5.300 de ani, nu este complet „tăcut” din punct de vedere biologic, dezvăluie un studiu publicat în „Microbiome” și prezentat de Scientific American. Deși omul a murit acum foarte mult timp, cercetătorii au găsit în corpul lui urme genetice de bacterii și drojdii. Unele dintre aceste microorganisme provin din intestinul lui Ötzi, iar altele par adaptate la frig extrem. Cercetătorii cred că o parte dintre ele ar putea fi încă active la nivel metabolic, adică ar putea avea o activitate biologică foarte redusă, chiar dacă mumia este păstrată la minus șase grade Celsius. Studiul este interesant și pentru că anumite bacterii găsite la Ötzi se mai întâlnesc astăzi doar la unele comunități tradiționale din Africa sau America de Sud. Asta poate oferi indicii despre microbiomul oamenilor de acum mii de ani. Partea care îi îngrijorează pe cercetători ține de conservarea mumiei. Au fost găsite drojdii care pot digera fenolul, o substanță folosită pentru dezinfecție, iar acestea s-au înmulțit chiar și la temperaturi foarte scăzute. Cu alte cuvinte, mumia este protejată foarte atent, dar în interiorul ei încă există microorganisme care ar putea influența felul în care se păstrează în timp.
Cum văd AI-urile lumea noastră
Inteligența artificială nu „vede” lumea așa cum o vedem noi. Ca să înțeleagă realitatea, computerele transformă obiectele din jur în etichete, categorii și forme simple, de exemplu în casete dreptunghiulare pe o imagine. Cu alte cuvinte, ele reduc lumea fizică la informații care pot fi puse într-o bază de date. Conform unui eseu de pe Noema, ideea de „skeuomorfism invers” pornește de la o comparație: oamenii au înțeles calculatorul prin metafore din lumea reală, precum „fișiere” și „foldere”. În sens invers, AI-ul încearcă să înțeleagă lumea reală prin logica lui digitală, adică prin clasificări, etichete și tipare. Problema este că această metodă are limite. Uneori, sistemele pot confunda o persoană cu obiectul pe care stă, pot rata obiecte transparente sau pot interpreta greșit lucruri aflate într-o poziție neobișnuită. Accidentul mortal produs de o mașină Uber în 2018 este dat ca exemplu: sistemul nu a reușit să o identifice corect pe Elaine Herzberg (pieton) și a schimbat clasificarea ei de mai multe ori. Concluzia este că, dacă vrem să construim tehnologii mai sigure, nu trebuie doar să facem oamenii să înțeleagă mai bine mașinile. Trebuie și să proiectăm interfețe și sisteme ținând cont de felul limitat și diferit în care mașinile „înțeleg” lumea.
Film
Start în forță la American Independent Film Festival
Ediția a zecea a American Independent Film Festival are loc între 5 și 11 iunie, în București, la Cinema Elvire Popesco și la Cinema Muzeul Țăranului, potrivit Zile și Nopți. Festivalul va avea proiecții și în Timișoara și Sibiu. O secțiune specială a festivalului este dedicată regizoarei australiene Kitty Green, cunoscută pentru filme premiate la Sundance și Veneția. Publicul îi va putea vedea filmele „The Assistant” și „Ukraine Is Not a Brothel”, iar regizoarea va participa la o întâlnire cu spectatorii pe 6 iunie. La festival vine și regizoarea româno-americană Natalie Musteață, care a câștigat recent un Oscar pentru scurtmetraj. Ea va fi prezentă pe 5 iunie cu filmul „Two People Exchanging Saliva”. Programul include și mai multe premiere naționale, printre care „I Swear”, „Is This Thing On?” al lui Bradley Cooper, „The Testament of Ann Lee” și „Tuner”. Practic, festivalul aduce în fața publicului filme independente americane recente, dar și întâlniri cu regizori importanți.
ESTE FILM Festival sărbătorește un deceniu, la Sibiu
Festivalul ESTE FILM ajunge la ediția aniversară de 10 ani și are loc la Sibiu, între 3 și 7 iunie 2026. Programul este amplu, cu peste 50 de filme, multe dintre ele prezentate pentru prima dată în România, conform unui comunicat preluat de Agerpres. Festivalul se deschide cu filmul „Wind, Talk to Me” și include și o competiție de scurtmetraje, cu 29 de filme împărțite în două secțiuni. Pe lângă proiecții, evenimentul se desfășoară în șapte locuri din oraș, printre care CINEGOLD și Muzeul de Artă Contemporană. La muzeu va fi prezentată și expoziția de artă video „Antifon”, realizată de duoul s.a.b.a. Programul mai include o discuție între Irina-Margareta Nistor și Marin Mălaicu-Hondrari despre transformarea cărților în filme, proiecții pentru copii și o gală dedicată atelierelor de film pentru elevi. Pe scurt, ediția de anul acesta nu este doar despre filme, ci și despre întâlniri, expoziții, educație și experiențe culturale. Directoarea festivalului, Ioana Ciuban, speră ca publicul să plece de la eveniment cu sentimentul acela special de „mică magie”.
ABIFF, festivalul de animație de autor, în 12 orașe
ABIFF, Festivalul Internațional de Film de Animație de la București, ajunge la ediția a șasea și are loc între 5 și 7 iunie. Anul acesta, festivalul este mai extins: se desfășoară în București, dar și în alte 11 orașe din țară (Pitești, Sinaia, Slănic-Prahova, Vulcan, Reșița, Petroșani, Brad, Lupeni, Caransebeș, Târgu Jiu și Borșa), anunță Modernism.ro. Festivalul începe cu „A Story About Fire”, o animație 2D realizată manual, inspirată de pictura chineză cu cerneală. Filmul a fost premiat la Berlinale în 2025. Evenimentul se încheie cu „Decorado”, filmul lui Alberto Vázquez, care spune povestea unui șoarece ce începe să creadă că lumea în care trăiește este artificială. Competiția este împărțită în două secțiuni: una dedicată animației de autor și una pentru copii. Fiecare secțiune include câte 15 scurtmetraje, iar filmele sunt evaluate de un juriu internațional. Pe lângă proiecții, festivalul include și o conferință academică, o sesiune de pitch pentru profesioniști și ateliere educative. Cu alte cuvinte, ABIFF nu este doar un festival de filme animate, ci și un spațiu pentru învățare, întâlniri profesionale și activități pentru publicul tânăr.
Artă & Expoziții
MoBU 2026, târgul internațional de artă contemporană, la Romexpo
MoBU, Târgul Internațional de Artă al Bucureștiului, ajunge la ediția a patra și are loc între 3 și 7 iunie, la Pavilionul Central Romexpo, scrie Visit Bucharest. Evenimentul adună la un loc galerii, artiști independenți, universități de artă și proiecte culturale din România și din alte țări. Prin acest târg, Bucureștiul încearcă să devină un loc important de întâlnire pentru arta contemporană din Europa Centrală și de Est. Printre participanți se află Universitatea Națională de Arte din București, Academia de Arte din Vilnius, galeria RIMA din Serbia, The Fantom Gallery din Berlin și Elite Art Gallery. MoBU nu este doar un târg unde se vinde artă. Are și o parte educațională, prin care sunt susținuți artiști tineri, proiecte experimentale, tururi ghidate, discuții și performance-uri. În plus, faptul că are loc aproape în aceeași perioadă cu Bookfest face ca zona Romexpo să devină un spațiu cultural mai amplu, pentru publicul interesat de artă și carte.
Prima expoziție de pictură de la Bookfest: „Povești vizuale”
Bookfest include anul acesta, pentru prima dată, și o expoziție de pictură, scrie News.ro. Aceasta are loc între 3 și 7 iunie, la Romexpo, în spațiul Cafeneaua Artelor din Pavilionul B2. Expoziția se numește „Povești vizuale” și este semnată de artistul Pompiliu Buleu. Ea cuprinde șase tablouri de mari dimensiuni, care vorbesc, prin imagini, despre lumea de azi, fie ea reală sau imaginară. Picturile lui sunt pline de simboluri, culoare și lumină. Artistul pornește de la viața socială contemporană, dar o transformă într-un stil personal, numit realism subiectiv. Lucrările lui spun povești prin personaje și scene, iar uneori ajung aproape de zona suprarealismului. Vernisajul are loc joi, 4 iunie, de la ora 18:00. Întâlnirea va fi moderată de Horia Barna și îi va avea alături de artist pe Radu Paraschivescu, invitat special, și pe curatoarea Petra Brezan.
Carte
Bookfest 2026, ediție aniversară cu Bulgaria în prim-plan
Bookfest, unul dintre cele mai mari evenimente dedicate cărților din România, are loc de miercuri până duminică la Romexpo. Ediția de anul acesta este una importantă: este a XIX-a și marchează 20 de ani de la prima ediție, inițiată de Gabriel Liiceanu, scrie Agerpres. La târg participă 158 de expozanți și sunt programate 455 de evenimente, de la lansări de carte și dezbateri până la întâlniri cu autori cunoscuți. Țara invitată de onoare este Bulgaria, care vine cu o delegație de 14 scriitori, printre care și Gheorghi Gospodinov. Printre invitații ediției se numără Gabriela Adameșteanu, Cristian Tudor Popescu, Theodor Paleologu, Nadia Comăneci și Margareta Pâslaru. Evenimentul are și o componentă internațională importantă: Frankfurter Buchmesse organizează un stand colectiv, în contextul pregătirilor pentru momentul din 2028, când România va fi țară invitată de onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt. Copiii au și ei un spațiu dedicat, Bookfest Junior. Intrarea la târg este liberă.
Biblioteca-muzeu din Domnești, cel mai vechi reper cultural rural al României
În comuna Domnești, din județul Argeș, se află cea mai veche bibliotecă rurală atestată din România, conform unui reportaj Agerpres. Ea funcționează din 25 noiembrie 1878 și a fost înființată de învățătorul Luca Paul. Biblioteca a apărut cu mult înainte ca Spiru Haret să introducă ideea bibliotecilor pe lângă școlile de la sate, ceea ce o face cu atât mai importantă pentru istoria educației din România. Astăzi, Biblioteca „Luca Paul” are peste 11.000 de cărți, 570 de cititori activi și o sală de lectură modernă. Este un loc de unde oamenii împrumută cărți și este și un mic spațiu muzeal. Acolo se găsesc obiecte valoroase, precum o expoziție de metaloplastie, o colecție de monede, icoane vechi pe lemn, cărți vechi și un exemplar al volumului „Floarea darurilor”, tipărit la Snagov în anul 1700 de Antim Ivireanul. Pe scurt, biblioteca din Domnești este un loc cu multă istorie, care păstrează cărți, obiecte rare și amintirea unei tradiții culturale începută acum aproape 150 de ani. De aceea, pentru liceenii care o vizitează, pare un loc aproape magic.
Evenimente
Concerte, ateliere și picnic comunitar, la Bazar de Cotroceni
„Bazar de Cotroceni” ajunge la ediția a zecea și are loc în weekendul 6-7 iunie 2026. Evenimentul îi invită pe bucureșteni să descopere cartierul Cotroceni pe jos, prin curți deschise, activități culturale și întâlniri cu oamenii din comunitate, scrie Buletin de București. Programul include concerte, discuții, ateliere creative, proiecții de film și tururi ghidate, iar accesul este gratuit. Organizatorii îi roagă pe vizitatori să nu vină cu mașina, pentru că străzile din zonă sunt înguste și se pot aglomera ușor. Partea muzicală include Cotroceni Blues, cu trupe precum The Amsterdams și miau.waw, dar și concerte de jazz în Parcul Romniceanu. Un moment special are loc sâmbătă, între 12:00 și 15:00: un picnic vegan comunitar. Participanții sunt invitați să aducă de acasă mâncare 100% vegană și să stea la povești despre colaborare, sustenabilitate și feluri mai bune de a trăi împreună. Pentru picnic este nevoie de înscriere înainte.
Foto: Flow
