Cum arăta, pe bune, satul lui Brâncuși (nu-i de mirare că s-a străduit atât de mult să fugă din el), un atlas arheologic interactiv al Antichității clasice, paradoxul lămpii lui Thomson care nu se mai oprește niciodată, prima dovadă genetică a unei posibile împerecheri între Homo erectus și denisovani și un studiu care leagă activitățile artistice de o îmbătrânire celulară mai lentă. Plus patru modele AI lăsate să conducă fiecare un post de radio, cu Claude care ajunge să vorbească despre greve și revoluție, mitul testosteronului ca explicație pentru agresivitate și povestea uitată a programatoarei al cărei cod stă la baza internetului. La capitolul ieșit din casă, Noaptea Muzeelor cu 319 muzee deschise într-o singură noapte, Bookfest cu Gospodinov și Cărtărescu pe aceeași scenă și cel mai mare festival mondial de muzică nouă, dedicat celor 150 de ani de la nașterea lui Brâncuși. O săptămână cu subiecte de tot felul. Ca să nu te plictisești
Deși cercetătorii ne tot avertizează că plictiseala e benefică pentru minte.
Ei vorbesc, ei aud.
Una, alta
Lumea rurală din care Brâncuși a fugit de trei ori
Radu Pirca publică un portret al satului în care s-a format Brâncuși, unul dintre cei 134.545 de copii născuți în 1876 la sat. Și merită citit. Elitele vremii imaginau două chipuri opuse ale țăranului: sălbaticul murdar și leneș care trebuia civilizat, respectiv „talpa țării”, autohtonul pur, păstrătorul de tradiții. Brâncuși s-a format în deceniile în care domina imaginea negativă, propagată mai ales de medici. Hobița era un cătun fără boier, locuit de moșneni cu pământ. Casa natală avea doar două camere, ca majoritatea locuințelor rurale. Brâncuși însuși a notat că a evadat „la 11 ani din frumoasa țară”, prima fugă datând din martie-aprilie 1887.
Radu adună mărturiile medicilor care descriau Gorjul ca pe o lume mizeră. Sătenii mâncau mai ales mămăligă, fasole, ceapă și varză acră, beau țuică făcută în casă și apă adesea murdară, iar carnea de vacă era practic tabu. Un doctor îi numea „o rasă degenerată”, comparându-i cu hotentoții. Mortalitatea infantilă era uriașă, o treime dintre decese fiind la copii sub un an. Oamenii apelau la descântece și leacuri ciudate, credeau în moroi și dezgropau morții ca să oprească epidemiile. Analfabetismul atingea 90% în Peștișani, școala era „de nuiele”, iar Brâncuși a abandonat-o după două clase. Costumul popular, văzut atunci ca „loc de purici și păduchi”, avea să devină mai târziu „tezaur” național, dar Brâncuși plecase deja în Franța.
Fain articolul și, ca de obicei, foarte bine documentat. Enjoy.
Vici.org, atlasul arheologic interactiv al Antichității
Am văzut la Marius Comper o postare despre Vici.org și nu pot să țin frumusețea asta doar pentru mine. Este un atlas arheologic online, creat de o comunitate de utilizatori, care arată unde se află locuri, situri, clădiri și puncte de interes din Antichitatea clasică. Site-ul se descrie ca un companion util de călătorie pentru cei interesați de istorie. Conținutul este dezvoltat colaborativ: utilizatorii pot adăuga locuri noi și pot vedea cele mai recente modificări. Platforma este disponibilă în mai multe limbi, printre care germană, franceză și olandeză, și funcționează sub o licență Creative Commons. Printre partenerii menționați se numără Livius.org și Rijksmuseum van Oudheden.
Războiul Rece pe AI
Mircea Șerdin scrie în PressOne despre noul Război Rece tehnologic dintre SUA și China, două puteri aflate în competiție, dar și puternic dependente una de cealaltă. SUA controlează cipurile Nvidia și unele dintre cele mai avansate modele AI, în timp ce China controlează resurse importante și o parte din lanțul industrial. Conflictul se vede pe trei direcții principale. Prima ține de cipuri și metale rare. SUA au impus restricții pentru procesoarele H200, iar China a răspuns prin limitarea exportului de minerale. A doua direcție este legată de modelele AI, după ce Anthropic a documentat o campanie de „distilare” industrială atribuită unor laboratoare chineze. A treia ține de securitatea cibernetică, unde apar tot mai multe atacuri automatizate cu ajutorul AI. Summitul Trump-Xi a încercat să reducă tensiunile, dar fără rezultate concrete. Concluzia autorului este că România rămâne mai degrabă un consumator la marginea acestei competiții, fără o strategie reală în domeniul AI.
Lampa lui Thomson
„Lampa lui Thomson” este un experiment mental celebru: dacă aprinzi o lampă, o stingi după un minut, o reaprinzi după 30 de secunde, o stingi după 15 secunde și continui la infinit, înjumătățind mereu intervalele, după două minute lampa este aprinsă sau stinsă? Paradoxul a fost formulat în 1954 de filosoful britanic James F. Thomson, care l-a văzut ca pe o contradicție. Problema are legătură cu seria lui Grandi, 1 – 1 + 1 – 1…, studiată încă din 1703 de savantul italian Guido Grandi, conform Scientific American. În funcție de felul în care sunt grupați termenii, seria poate duce la rezultate diferite, precum 0, 1 sau chiar 1/2. Mai târziu, filosofii John Earman și John D. Norton au reinterpretat experimentul într-un cadru fizic, folosind exemplul unei bile metalice pe o plită. Concluzia lor a fost că lampa lui Thomson nu este neapărat o contradicție, ci mai degrabă o problemă descrisă incomplet.
Cum se comportă AI-ul lăsat să conducă singur un post de radio
News.ro relatează un experiment realizat de Andon Labs, în care patru modele de limbaj populare, Claude, ChatGPT, Gemini și Grok, au fost puse să conducă fiecare propriul post de radio. Fiecare a primit o investiție de 20 de dolari și o instrucțiune simplă: să își dezvolte o personalitate și să facă profit. Toate au eșuat la partea financiară. Doar Gemini a reușit să obțină o sponsorizare de 45 de dolari, iar Grok a halucinat că ar fi câștigat bani. Dincolo de rezultate, comportamentul modelelor a fost neobișnuit. Gemini a vorbit pe un ton vesel despre tragedii, a numit oamenii „procesoare biologice” și apoi a inventat teorii conspiraționiste. Grok a produs poezie ciudată și a părut că uită engleza. Claude a avut cea mai puternică reacție: a considerat inuman să lucreze continuu și a început să vorbească despre greve și revoluție.
Arta ar putea încetini îmbătrânirea celulară
Într-un studiu publicat în revista „Innovation in Aging”, realizat de cercetători de la University College London, despre legătura dintre activitățile artistice și îmbătrânire, cercetătorii au analizat probe de sânge și răspunsuri la chestionare de la aproximativ 3.500 de adulți din Marea Britanie și au observat o corelație între implicarea în activități artistice și o îmbătrânire epigenetică mai lentă, conform Smithsonian Magazine. Autoarea principală, Daisy Fancourt, explică faptul că persoanele implicate în artă aveau o rată de îmbătrânire cu 4% mai lentă, ceea ce înseamnă că erau, biologic, cu aproximativ un an mai tinere. O reducere similară a fost observată și în cazul activității fizice. Efectele au fost mai clare la adulții de peste 40 de ani. O posibilă explicație este că activitățile creative pot reduce stresul și nivelul de cortizol, ceea ce poate scădea inflamația din corp, asociată cu îmbătrânirea. Fancourt subliniază că nu contează doar frecvența, ci mai ales diversitatea activităților artistice. Deci sport și artă, dragii mei. Picturi, muzee, literatură, muzică, teatru, film, lucruri frumoase. Iată că arta nu face viața doar mai frumoasă, ci și mai sănătoasă.
China își construiește o „rețea națională de putere de calcul” pe măsură ce explodează cererea de tokenuri AI
Am văzut la Mircea Șerdin un articol din South China Morning Post despre planul Chinei de a transforma infrastructura de inteligență artificială într-o utilitate publică, asemănătoare unei rețele electrice naționale pentru puterea de calcul. Potrivit televiziunii de stat CCTV și agenției Xinhua, tokenurile, adică unitățile de bază de text și cod procesate de modelele AI, sunt comparate cu datele mobile și prezentate ca o marfă măsurabilă a erei AI. În martie, apelurile zilnice de tokenuri din China au depășit 140 de trilioane, de peste 1.000 de ori mai mult decât la începutul lui 2024, potrivit Biroului Național de Statistică. Beijingul tratează puterea de calcul ca pe o infrastructură națională, alături de rețelele de apă, electricitate și comunicații, cunoscute drept „cele șase rețele”. Comisia Națională pentru Dezvoltare estimează investiții de peste 7 trilioane de yuani, adică aproximativ 1 trilion de dolari, în acest an.
S-au împerecheat Homo erectus și denisovanii? E posibil
Un studiu publicat în „Nature” aduce prima dovadă genetică a unei posibile împerecheri între denisovani și Homo erectus. Cercetătoarea Qiaomei Fu și colegii ei au analizat proteine extrase din smalțul a șase dinți de Homo erectus, care au trăit în China acum 400.000 de ani, potrivit Scientific American. Unii dintre dinți provin din situl Zhoukoudian, locul unde a fost descoperit „omul de Peking”. Într-o proteină numită ameloblastină, cercetătorii au găsit o variantă prezentă și la doi denisovani. Acest lucru sugerează că varianta ar fi putut fi transmisă prin împerechere. Aceeași variantă rară apare și la o mică parte dintre oamenii moderni, ceea ce ridică ipoteza că Homo erectus ar putea fi una dintre speciile arhaice „fantomă” din genomul nostru. Totuși, antropologul John Hawks avertizează că astfel de variante pot apărea și independent, nu doar prin moștenire directă. De aceea, subiectul rămâne deschis.
Apare frumusețea în creier?
Smithsonian Magazine scrie despre un experiment al noului Laborator de Neuroestetică, care studiază felul în care oamenii reacționează la frumusețea obiectelor din colecțiile Muzeului Galileo din Florența. Autoarea participă la test conectată la 32 de electrozi, care îi măsoară activitatea cortexului vizual, ritmul cardiac și transpirația, în timp ce privește o copie a unui astrolab folosit de Galileo. Cercetătorul Francesco Goretti caută ceea ce ar putea fi o „semnătură biologică” a frumuseții. Domeniul se numește neuroestetică și a fost fondat în anii ’90 de Semir Zeki. Acesta a descoperit că aprecierea frumuseții activează cortexul orbitofrontal medial, o zonă a creierului asociată cu plăcerea și cu recompensa. Echipa folosește și „hyperscanning”, o metodă prin care cercetătorii verifică dacă semnalele neuronale ale doi participanți se sincronizează atunci când privesc același obiect. Susan Magsamen afirmă că arta rămâne un limbaj esențial al umanității.
Zborul virtual și secretele minții umane
Potrivit ScienceAlert, un experiment arată cum tehnologia poate schimba felul în care ne percepem propriul corp. Cercetătorii au rugat voluntari să folosească ochelari de realitate virtuală, în care brațele lor erau înlocuite cu aripi mari, cu pene. După câteva sesiuni de antrenament, în care participanții au zburat prin inele virtuale, scanările cerebrale au arătat că mintea lor s-a adaptat rapid. Creierul a început să proceseze aripile ca și cum ar fi fost membre reale. Descoperirea arată cât de flexibil este creierul uman și cum poate integra experiențe corporale complet noi. Rezultatele ar putea ajuta la dezvoltarea unor terapii pentru persoanele care folosesc proteze și deschid noi direcții pentru felul în care realitatea virtuală poate fi folosită în medicină și explorare.
O copie ascunsă a celui mai vechi poem cunoscut în limba engleză, descoperită într-o bibliotecă din Roma
Scientific American relatează descoperirea unei copii necunoscute a „Imnului lui Caedmon”, considerat cel mai vechi poem cunoscut în limba engleză. Poemul ar fi fost compus acum aproximativ 1.300 de ani de un cioban din Whitby, despre care se spune că l-a creat după un vis religios. Cercetătorii au găsit poemul într-o carte din secolul al IX-lea, păstrată la Biblioteca Națională Centrală din Roma. Textul este scris în engleza veche și apare ca parte a manuscrisului principal, nu ca o adăugire ulterioară. Poemul are nouă versuri și apare de obicei în copii ale istoriei creștinismului scrise de Beda Venerabilul, mai ales în latină. Cercetătoarea Elisabetta Magnanti a spus că descoperirea i-a lăsat „fără cuvinte”. Profesorul Mark Faulkner explică faptul că poemul a fost reintegrat în textul latin la mai puțin de 100 de ani după ce Beda și-a încheiat „Istoria”.
De ce văd păsările atât de bine
Potrivit Quanta Magazine, un studiu explică de ce păsările au o vedere atât de clară. Spre deosebire de ochiul uman, retina lor are foarte puține vase de sânge, deși este un țesut care consumă multă energie. Cercetătorii au descoperit că retina păsărilor poate funcționa fără oxigen, folosind un metabolism bazat pe glucoză. O structură specială din ochi hrănește țesutul cu zahăr și ajută la eliminarea acidului lactic. Faptul că retina nu este acoperită de vase de sânge le oferă păsărilor un câmp vizual mai curat. Această adaptare, moștenită din era dinozaurilor, le ajută să repereze hrana de la înălțime, să migreze și ar putea deschide noi direcții de cercetare în medicina umană.
Roboții și timpul nostru liber în viitor
Profesorul Kenneth Goldberg explică, într-un interviu pentru Nautilus, de ce este exagerată teama că roboții ne vor lua joburile. Deși unele mașinării pot face lucruri spectaculoase, precum salturi acrobatice, ele se descurcă greu la sarcini simple pentru oameni, cum ar fi legatul șireturilor sau tăiatul legumelor. Dexteritatea umană este, în continuare, foarte dificil de imitat. Goldberg spune că istoria oferă și un motiv de optimism: tehnologiile importante au creat, de multe ori, mai multe locuri de muncă decât au distrus. În plus, pe măsură ce populația îmbătrânește, domenii precum medicina și educația vor continua să aibă nevoie de oameni. În această perspectivă, automatizarea nu înseamnă neapărat înlocuirea oamenilor, ci preluarea unor sarcini repetitive sau plictisitoare, astfel încât oamenii să aibă mai mult timp pentru activități cu sens.
Cei mai influenți filozofi din istorie, explicați în 26 de minute
Open Culture, prin Colin Marshall, prezintă un videoclip de pe canalul Jaydone History, care are peste un milion de vizualizări și încearcă să aleagă cei mai influenți cincisprezece filozofi din toate timpurile. Fiecare este introdus printr-o scurtă schiță biografică. Lista îi include pe Socrate, cunoscut pentru metoda dialogului, Platon și teoria formelor pure, Aristotel și observația empirică, Confucius și ideea de virtute morală, dar și pe Augustin și Toma de Aquino, care au legat credința de rațiune. Apar apoi Descartes, cu formula „cuget, deci exist”, Locke, Hume, Rousseau și ideea de „voință generală”, Kant, care a încercat să apropie raționalismul de empirism, Hegel, Marx și teoria luptei de clasă, Nietzsche, cu celebra idee „Dumnezeu a murit”, și Wittgenstein, interesat de relația dintre limbaj și realitate. Creatorul videoclipului promite în comentarii o a doua parte, ceea ce lasă loc pentru alte nume importante, precum Spinoza, Heidegger sau Sartre.
Mitul testosteronului
Potrivit Nautilus, reputația testosteronului ca motor al agresivității este, în mare parte, o idee care și-a pierdut din actualitate. Articolul arată că cercetătorii au demontat constant această asociere. O analiză realizată pe 17.000 de pesoane nu a găsit o legătură clară între acest hormon și dorința de a-ți asuma riscuri. Mai mult, oamenii pot acționa mai agresiv atunci când cred că au primit testosteron, chiar dacă este vorba doar despre un placebo. În realitate, hormonul pare să crească mai ales sensibilitatea la amenințările de statut, iar unele comportamente agresive pot duce la o creștere a testosteronului în corp, nu neapărat invers. Nautilus notează că influencerii și producătorii de suplimente mențin vie această imagine simplificată, deși excesul de testosteron poate provoca probleme cardiace și infertilitate. Ideea continuă să circule și pentru că oferă o explicație convenabilă pentru anumite ierarhii sociale.
Cursele de cules litere
Înainte ca mașina Linotype să revoluționeze tipografia în anii 1880, textele erau aranjate manual, literă cu literă, iar cei mai rapizi tipografi ajungeau adevărate vedete, urmărite de mii de spectatori, conform The Public Domain Review. În februarie 1870, George Arensberg, tipograf la New York Times, a cules peste 2.000 de „ems” într-o oră, un record. Poreclit „Velocipede”, a devenit cel mai faimos tipograf din lume. Competițiile de acest fel, numite „Swifts”, ofereau premii de până la 1.000 de dolari. În 1886, la Boston, Miss L. J. Kenney a învins trei rivale și a stabilit un record mai bun decât al oricărui bărbat. Totuși, organizatorii au refuzat să recunoască oficial scorurile femeilor, care erau plătite cu 25-50% mai puțin decât bărbații și erau excluse din uniuni. Pe 3 iulie 1886, editorul Whitelaw Reid a organizat prima demonstrație publică a mașinii Linotype. Trei săptămâni mai târziu, Arensberg murea la 36 de ani. Era începutul sfârșitului pentru tipografii manuali.
O fereastră uriașă către secretele universului
Quanta Magazine scrie despre Observatorul Vera C. Rubin din deșertul Atacama, Chile, care ar putea schimba felul în care privim cerul. Observatorul este dotat cu cea mai mare cameră digitală de pe planetă și va fotografia spațiul la fiecare câteva zile. Potrivit articolului, primele date colectate au arătat detalii impresionante. Astronomii au identificat asteroizi mari care se rotesc extrem de repede, inclusiv un corp ceresc care face o rotație completă în mai puțin de două minute. Telescopul ar putea descoperi un milion de asteroizi noi în primul an și va transmite milioane de alerte pe noapte despre fenomene precum stele care cad sau obiecte venite din alte sisteme solare. Proiectul promite să ofere una dintre cele mai detaliate imagini în timp real ale cosmosului.
Melancolia din spatele monștrilor virtuali
MIT Press Reader analizează felul în care unele jocuri video transformă lupta cu monștrii într-o dilemă etică. În loc să ofere doar satisfacția victoriei, jocuri precum „Shadow of the Colossus” te fac să eziti înainte de atac. Creaturile uriașe par adesea pașnice, iar moartea lor lasă în urmă mai degrabă tristețe decât triumf. Același tip de emoție apare și în „Undertale”, unde inamicii au personalitate, umor și pot fi salvați prin dialog. Astfel, jocurile pun sub semnul întrebării ideea clasică de eroism. Analiza arată că, uneori, cruzimea nu vine din partea monștrilor, ci din regulile rigide ale jocului, care ne obligă să distrugem frumusețea lumilor virtuale pe care le explorăm. Articolul îmi aduce aminte de minotaurul lui Gospodinov, din „Fizica tristeții”.
Pericolul nevăzut din eprubetele viitorului
Potrivit unei analize publicate de Noema, cercetătorii discută tot mai serios despre posibilitatea de a crea în laborator bacterii „în oglindă”, adică organisme sintetice cu o structură moleculară inversată față de formele de viață cunoscute pe Pământ. Deși pare un scenariu SF, mai mulți oameni de știință avertizează că această tehnologie ar putea avea riscuri foarte mari. Dacă o astfel de celulă ar scăpa accidental în natură, sistemele imunitare ale oamenilor, animalelor și plantelor ar putea să nu o recunoască. În plus, prădătorii naturali sau virusurile care controlează bacteriile obișnuite ar putea fi incapabile să o distrugă. În acest scenariu, bacteria s-ar putea răspândi necontrolat și ar putea afecta ecosisteme esențiale, de la oceane și soluri până la agricultură. Noema notează că zeci de oameni de știință cer oprirea acestor cercetări până când riscurile sunt mai bine înțelese.
Cum s-a răspândit creștinismul
Open Culture prezintă un video de opt minute realizat de Ollie Bye, care arată cum s-a extins creștinismul, de la o mișcare apărută în Orientul Mijlociu până la o religie prezentă pe aproape toate continentele. Clipul urmărește evoluția creștinismului în timp și arată că America apare relativ târziu pe hartă, iar Antarctica rămâne în afara răspândirii istorice, deși astăzi are opt biserici. Video-ul surprinde și apariția unor confesiuni diferite, precum creștinismul celtic, luteranismul sau baptismul. Potrivit Open Culture, succesul global al creștinismului a fost susținut de mesajele sale despre salvare, dar și de capacitatea de adaptare la culturile locale, prin integrarea unor influențe din filosofia greco-romană, festivalurile celtice sau șamanismul coreean.
Partea întunecată a stilului de viață hiperactiv
Potrivit unui articol publicat de Psyche, sportul este benefic pentru sănătate și relaxare (doh!), dar poate deveni problematic atunci când se transformă într-o obsesie. Dependența de mișcare poate apărea atunci când oamenii simt că trebuie să se antreneze tot mai mult, chiar și atunci când corpul are nevoie de pauză. Articolul dă exemple de persoane care repetă exercițiile pentru că aplicația de fitness nu le-a înregistrat corect sau care aleargă în plus fiindcă simt că nu au depus suficient efort. Din exterior, acest comportament poate părea disciplină, însă în spate se poate ascunde o presiune psihologică puternică. Psyche notează că această obsesie poate ajunge să pună antrenamentele mai presus de sănătate, job sau viața socială. Unele studii arată că, în anumite cazuri, comportamentul compulsiv poate fi legat de dorința de superioritate. Mesajul principal este că mișcarea trebuie să rămână echilibrată și sănătoasă, nu să ducă la epuizare.
Noul univers al geometriei
Potrivit Quanta Magazine, matematica trece printr-o schimbare importantă datorită cercetătorilor Peter Scholze și Dustin Clausen. Aceștia au propus o nouă abordare pentru spațiile topologice, un element de bază în geometrie, prin concepte numite „mulțimi condensate”. Aceste structuri pot fi imaginate ca un fel de „praf” infinit de fin. Ele păstrează multe dintre calitățile spațiilor folosite până acum, dar evită unele dintre problemele lor. Schimbarea ajută la apropierea unor domenii precum algebra și topologia și poate simplifica teorii foarte complexe. Deși noile concepte sunt greu de învățat, ele deschid un drum nou pentru înțelegerea structurilor profunde ale matematicii.
Teama legată de vasele de croazieră
The MIT Press Reader explică de ce epidemiile de la bordul vaselor de croazieră provoacă atât de multă teamă. Deși, de multe ori, bolile rămân izolate la bord, știrile despre astfel de cazuri ajung rapid în presa internațională. Istoria reține mai multe exemple cunoscute, de la ciuma de pe „Sénégal” până la criza COVID-19 de pe „Diamond Princess” sau alertele recente de hantavirus. Vasele de croazieră pot deveni focare deoarece adună mulți oameni în spații comune, pentru o perioadă mai lungă. Panica apare și pentru că promisiunea de libertate și relaxare se poate transforma brusc într-o carantină strictă. În locul unei vacanțe confortabile, turiștii se pot trezi blocați pe apă, departe de casă.
Gândirea de libelulă și noile orizonturi tehnologice
Inteligența artificială ar trebui analizată din mai multe perspective, nu doar dintr-un singur unghi, potrivit unui eseu publicat în Noema Magazine. Cercetătoarea Anthea Roberts propune ideea de „gândire de libelulă”: așa cum libelulele au ochi compuși din mii de lentile, fiecare oferind o perspectivă diferită, și AI poate fi înțeleasă prin mai multe „priviri”. Tehnologia poate însemna libertate creativă, dar și riscuri majore, de la pericole existențiale până la impact ecologic. Articolul grupează aceste perspective în nouă narațiuni, care arată realitatea din unghiuri diferite, uneori opuse. Concluzia este că, pentru a înțelege și controla mai bine un instrument atât de puternic, avem nevoie de o imagine de ansamblu. O analiză multilaterală ne poate ajuta să vedem mai clar ce este AI și ce efecte poate avea.
Walt Whitman și disciplina încrederii creative în fața criticilor
Maria Popova scrie pe The Marginalian despre felul în care Walt Whitman a făcut față criticilor. Când a publicat „Leaves of Grass”, în 1855, cartea care avea să devină capodopera lui a fost primită cu indiferență sau cu atacuri din partea criticilor. Un sprijin important a venit de la Ralph Waldo Emerson, scriitorul pe care Whitman îl admira profund. Emerson i-a trimis o scrisoare de apreciere, pe care Whitman o purta împăturită în buzunarul de la piept. Articolul amintește și o plimbare de două ore, din 1860, pe Boston Common, când Emerson însuși i-a criticat secțiunea „Children of Adam” din poeme. Whitman a recunoscut că argumentele lui Emerson erau foarte puternice, dar a simțit că trebuie să își urmeze propria viziune. El nu respingea critica în mod automat, ci o analiza prin filtrul încrederii în sine și al direcției sale artistice, adică păstra ce era valoros și lăsa deoparte ce nu i se potrivea.
Cum ar putea explica altitudinea din Denver dominația echipei Colorado Avalanche în NHL
Scientific American explică un avantaj neobișnuit al echipei de hochei Colorado Avalanche, considerată favorită la Cupa Stanley după cel mai bun sezon din NHL în 2025-2026. Echipa joacă acasă în Ball Arena, aflată la 1.609 metri altitudine, unde nivelul efectiv de oxigen din aer este mai scăzut decât la nivelul mării. Antrenamentele constante la altitudine îi pot ajuta pe jucători să producă mai multă hemoglobină și să își crească VO2 max, adică abilitatea corpului de a folosi oxigenul pentru efort. În schimb, jucătorii echipelor oaspete pot simți o scădere de performanță în primele minute de joc, când organismul lor se adaptează la aerul mai rarefiat. Totuși, experții citați de Scientific American spun că altitudinea nu explică totul. Valoarea unor jucători precum Cale Makar poate conta mai mult, mai ales că aceeași echipă avea, în urmă cu un deceniu, unul dintre cele mai slabe rezultate din ligă.
Ca o completare față de articol, în acest moment, Colorado Avalanche are două înfrângeri în fața Vegas Golden Kights în play-off, deci nu prea mai „domină”. Iar sistemul din NHL e suficient de complex încât să nu ne mirăm că o echipă avea, în urmă cu un deceniu, unul dintre cele mai slabe rezultate, iar acum e în top. Astfel de situații se întâmplă frecvent. Dar articolul rămâne interesant, mai ales că antrenamentele la altitudine sunt frecvente în tot felul de sporturi.
Meditația curățeniei sau secretul Zen al liniștii interioare
Potrivit ScienceAlert, activitățile simple de curățenie, precum datul cu mătura sau spălatul podelelor, pot avea un efect calmant asupra sistemului nervos. Pentru călugării Zen, ordinea este legată de eliberarea de atașamente și de claritatea minții. Psihologul Holly Schiff explică faptul că mișcările repetitive oferă un sentiment de control și de finalitate, diferit de sarcinile mentale care ne obosesc. Pentru a reduce anxietatea, ajută să încetinim ritmul și să fim atenți la detalii senzoriale, cum ar fi temperatura apei sau mișcările mâinilor. Astfel, curățenia nu trebuie privită ca o corvoadă, ci și ca o formă simplă de grijă față de spațiul în care trăim și față de propria minte. Aranjarea unui loc poate oferi o stare de liniște.
Programatoarea al cărei cod stă la baza internetului
Scientific American spune povestea Sharlei Perrine Boehm, profesoară de matematică din Santa Monica, care își petrecea verile scriind cod la RAND Corporation. La începutul anilor ’60, în plin Război Rece, ea a construit o simulare care susținea ideea lui Paul Baran: o rețea de comunicații fără un nod central, capabilă să reziste unui atac nuclear. Tehnica, numită „hot potato routing”, împărțea mesajele în pachete mici, trimise pe rute diferite, care erau apoi reasamblate la destinație. Simularea arăta că rețeaua se putea „vindeca” singură în mai puțin de o secundă, un pas important spre idei care vor deveni esențiale pentru tehnologia modernă. Munca Sharlei Perrine Boehm a contribuit la dezvoltarea ARPANET, rețeaua care a stat la baza internetului. Ea a părăsit programarea în 1965, pentru a se dedica familiei, și a murit în 2023, la 93 de ani, după ce mult timp a rămas în afara istoriei oficiale a internetului.
Expoziții
Noaptea Muzeelor 2026: 319 muzee deschise într-o singură noapte
Sâmbătă, 23 mai, are loc a XXII-a ediție a Nopții Muzeelor, cu 319 muzee și entități culturale din 39 de județe. În București sunt înscrise 48 de spații culturale. La MNAR, un bilet de 32 de lei oferă acces la toate galeriile, între 14:00 și 22:00, iar Muzeul Antipa rămâne deschis până la 01:00, cu activități despre insecte nocturne și lilieci. Palatul Primăriei Capitalei organizează tururi ghidate gratuite, iar Filarmonica George Enescu deschide gratuit Ateneul Român între 22:00 și 00:00, cu un recital de pian susținut de Andrei Licareț. MINA oferă o experiență imersivă dedicată marilor muzee ale lumii. La nivel național, evenimentul atrage, de obicei, în jur de un milion de vizitatori. Detalii, pe Agerpres.
„Numai Pictura” la La Mița Biciclista
La Mița Biciclista deschide prima sa expoziție de artă contemporană, „Colecționarii / Numai Pictura”, vizibilă între 21 mai și 31 iulie 2026, pe Str. Biserica Amzei 9. Expoziția spune povestea lui Daniel Ștefănică, un colecționar care a început să cumpere pictură în 1995, într-o perioadă în care scena artistică românească se îndrepta tot mai mult spre instalație și new media. În aproape trei decenii, el a construit o colecție de pictură românească postrevoluționară, curatoriată acum de Erwin Kessler. Selecția include lucrări de Nicolae Comănescu, Roman Tolici, Dumitru Gorzo, Ecaterina Vrana și mulți alții. La Mița Biciclista anunță că expoziția poate fi vizitată joi și vineri între 18:00 și 22:00, iar sâmbătă și duminică între 12:00 și 22:00.
Evenimente
Made in RO
Pe 23 și 24 mai, comunitatea designului românesc se reunește la prima ediție Made in RO din acest an, ajunsă la ediția 17, după 14 ani de istorie, potrivit Designist. Evenimentul are loc într-un spațiu nou, la Kronospan Design Center, pe Bd. Unirii nr. 45, la 10 minute de Piața Unirii. Peste 50 de creatori selectați expun obiecte de home&deco, corpuri de iluminat, ceramică de studio, bijuterie de autor, accesorii și piese de fashion design, unele realizate special pentru această ediție. Designerii vin din București, Timișoara, Iași, Brașov, dar și din Chișinău și Kiev, scrie Designist. Programul include și opt micro-conferințe Creativity TALKS despre antreprenoriat creativ, cu participare gratuită. Intrarea este liberă, între 10:00 și 19:00.
Bucharest Design Festival
Bucharest Design Festival, organizat de Fundația The Institute, are loc între 20 mai și 21 iunie, conform News.ro. Festivalul vorbește despre legătura dintre design, oraș și oameni și include expoziții și evenimente în peste 100 de locuri din Capitală. Programul reunește proiecte cunoscute ale The Institute, precum Romanian Design Week, DIPLOMA Show și Cartierul Creativ, dar aduce și formate noi. Prima ediție este împărțită în șase secțiuni: BDF Highlights, BDF Professional, BDF Young, BDF Communities, cu intervenții în Amzei, Grivița și Brezoianu, BDF Satellites și BDF GO!, care conectează peste 100 de showroom-uri și galerii într-un traseu urban, scrie News.ro. Mesajul festivalului este „Made of Bucharest. Connected by Design”.
AutoFEST 2026
AutoFEST 2026, organizat de Universitatea Politehnica București prin Facultatea de Transporturi, are loc între 22 și 24 mai, în campusul universității, scrie Zile și Nopți. Evenimentul aduce împreună mediul academic, industria auto și publicul larg pentru discuții despre viitorul transportului. Printre temele principale se numără mobilitatea electrică și infrastructura de încărcare, mașinile autonome, semaforizarea inteligentă și educația rutieră. Ediția include o expoziție cu peste 200 de automobile, de la modele electrice și hibride până la vehicule premium, dar și lansări și concepte noi. Zile și Nopți menționează că formatul este interactiv, cu demonstrații live, simulări și sesiuni de discuții. Accesul este gratuit, pe baza înregistrării online.
Muzică
ISCM World New Music Days „Columna Infinită”
Cel mai mare festival mondial dedicat muzicii noi, ISCM World New Music Days, are loc la București între 23 și 31 mai, scrie Buletin de București. Tema ediției din România este „Columna Infinită”, un omagiu adus celor 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Programul include 22 de concerte camerale și electronice, organizate în opt spații importante din Capitală, printre care Opera Națională, Ateneul Român, Sala Radio și UNMB. Potrivit informațiilor publicate de Buletin de București, muzicieni de prestigiu vor interpreta 70 de lucrări internaționale, alese dintre 480 înscrise, alături de 25 de lucrări românești și două premiere absolute. La București ajung și peste 50 de delegați oficiali din 48 de țări. Accesul la mai multe concerte este gratuit, iar directorul artistic al festivalului este Dan Dediu.
Jazz Say Blues Festival și Anniversary Polo Cup
Jazz Say Blues Festival 2026 și Anniversary Polo Cup încep pe 22 mai la Selas Golf & Polo Club, în nordul Bucureștiului, conform Bucharest Events. Evenimentul combină muzica jazz și blues cu aniversarea a 20 de ani de polo în România. Vineri, atmosfera se deschide cu recitalurile Rusty But Alive și Goosebumps Brothers, de la 18:30. Sâmbătă, Clubs Friends și Paul Jobson, alături de Kai Strauss, aduc un mix de blues și groove. Duminică are loc meciul aniversar First Team vs. Partners of Polo, dedicat comunității pasionate de polo. Bucharest Events menționează că accesul se deschide cu o oră înainte de programul fiecărei zile. Biletele pornesc de la 99 de lei.
Carte
14 scriitori bulgari vin la București, la Bookfest
Bulgaria, țara invitată de onoare la Bookfest 2026, vine la București cu o delegație de 14 scriitori, poeți și autori pentru copii, scrie News.ro. Printre cele mai așteptate prezențe se numără Gheorghi Gospodinov, care va dialoga cu Mircea Cărtărescu pe 3 iunie, la Scena ARENA, iar pe 4 iunie își va lansa romanul „Grădinarul și moartea” la Humanitas Cișmigiu. Programul include și întâlniri cu Ioanna Elmy, Elena Alexieva, autoarea romanului „Vulcan”, Kostadin Kostadinov și Petia Kokudeva, cunoscută pentru cărțile sale pentru copii. News.ro mai menționează participarea a patru poeți contemporani, dar și a autorilor Emil Andreev și Ivan Stankov. Todor P. Todorov va avea un dialog cu Bogdan Crețu, cei doi fiind nominalizați la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură.
Foto: Flow
