Săptămâna asta aflăm cum a rămas un fermier chinez fără aproape 10 hectare de susan după ce a urmat sfaturile unui chatbot, cum arăta Iliada citită acum 1.900 de ani și cum era construită trirema, unul dintre cele mai puternice vase de război din Mediterana, cu 170 de vâslași la bord. Vedem de ce trei minute pot fi mai utile decât 90 de minute de efort moderat, ce metode de laborator folosesc astăzi căutătorii de Bigfoot și de unde provin Perseidele. Citim și povestea unei autoare care a redescoperit scrisorile de mână, despre un psiholog social care pune la îndoială ideea că mulțimea ne face automat iraționali și aflăm despre regula matematică respectată deopotrivă de râuri și de delte. Plus explicația fizică pentru care uriașii din povești s-ar prăbuși sub propria greutate, un eseu despre liberul arbitru și podcastul lansat de Iulian Comănescu. La capitolul ieșit din casă, Calea Victoriei devine iar pietonală în weekend, MARe deschide „Late Summer Spritz”, Un-hidden București dezvoltă tururile de artă urbană în jurul lui Brâncuși, iar pe Dâmbovița poți ieși gratuit cu caiacul. Și altele, ca de obicei.
Una, alta
Un fermier chinez și-a distrus hectarele de susan pentru că s-a luat orbește după recomandările AI-ului
Un fermier chinez de 67 de ani, pe nume Wu, a distrus aproape 10 hectare de susan după ce a urmat recomandările unui chatbot, scrie Go4IT. Omul avea mari probleme cu buruienile și cu dăunătorii și, deși la început nu avea prea multă încredere în astfel de tooluri de inteligență artificială, a cerut ajutorul unui AI. Chatbotul i-a propus un amestec de mai multe substanțe chimice, pe care fermierul l-a folosit pe întreaga cultură. Peste noapte au murit atât buruienile, cât și răsadurile de susan. Tot chatbotul i-a explicat apoi cauza (mda, superb!). Unul dintre produsele recomandate era un erbicid pentru plante cu frunză lată, care trebuia aplicat țintit, iar susanul face parte chiar din această categorie. AI-ul avertiza că răspunsurile sale pot conține greșeli. O consultare cu un specialist ar fi putut salva recolta, iar acum este posibil ca și solul să aibă nevoie de refacere.
Cum arăta Iliada citită acum aproape 1.900 de ani
Nu știm cu certitudine cine a fost Homer. Și am scris despre asta chiar în retrospectiva de săptămâna trecută. Iar săptămâna asta, Open Culture prezintă „Bankes Homer”, cea mai bine păstrată bucată de papirus din Iliada. Manuscrisul conține versurile 127-804 din Cartea a XXIV-a și datează din jurul anului 150 d.Hr. Egiptologul William John Bankes l-a cumpărat în Egipt, în 1821, după ce aventurierul Giovanni Finati îl obținuse pe insula Elephantine. Astăzi, papirusul poate fi văzut la rezoluție mare pe site-ul British Library. Textul a fost copiat manual de scribi profesioniști, iar pe sul se observă accente și alte semne adăugate de un corector antic, probabil pentru a-i ajuta pe elevi să recite corect.
Cum funcționa trirema, nava de război a Greciei antice
După filmul lui Nolan, pare că lumea a redescoperit Grecia Antică. E plin de Antichitate greacă pe internet. O animație realizată de canalul de YouTube Deconstructed arată, piesă cu piesă, cum era construită și cum funcționa trirema, iar Open Culture oferă câteva detalii. Acum aproximativ 2.500 de ani, trirema era unul dintre cele mai puternice vase de război din Mediterana. Avantajele ei veneau din coca îngustă de lemn, din berbecul de bronz și din cei 170 de vâslași care trebuiau să vâslească perfect sincronizat. Numele vasului vine de la cele trei rânduri de vâsle suprapuse pe fiecare parte. Construcția vasului urmărea în primul rând viteza și manevrabilitatea. Două tactici importante erau diekplous, prin care nava străpungea formația adversă, și periplous, prin care o ocolea. Triremele au apărut însă abia în secolul al VII-lea î.Hr., mult după Războiul Troian, când vasele aveau doar 30-50 de vâslași.
Căutătorii de Bigfoot folosesc tot mai mult metode de laborator
Căutarea lui Bigfoot pare, la prima vedere, foarte departe de ceea ce înțelegem prin cercetare științifică. Doi sociologi britanici, Andrew Bartlett și Jamie Lewis, au ajuns însă la o concluzie mai nuanțată după peste 160 de interviuri realizate pentru cartea lor din 2026, conform Aeon. Mulți dintre cei care-l caută pe așa-numitul Bigfoot încearcă să copieze metodele cercetătorilor profesioniști și insistă cu observații și probe. Problema lor, rezumată de Cliff Barackman, este că există foarte multe indicii, dar nu și dovada decisivă. Au la dispoziție mii de mărturii, sute de mulaje de urme și zeci de înregistrări audio, însă niciun corp. Din acest motiv, atenția s-a mutat spre probe minore, precum fire de păr analizate la microscop, kituri ADN făcute de Shelly Covington-Montana, urme de sebum de pe geamuri și, mai recent, ADN din mediu. Paradoxul este că, dacă ar apărea cândva o dovadă convingătoare, cercetarea ar trece probabil în mâinile oamenilor de știință, iar amatorii ar pierde „obiectul muncii” asupra căruia s-au concentrat ani de zile.
Trei minute de sprint pot produce efecte pe care 90 de minute de efort moderat nu le produc
Un studiu publicat în Cell Reports Medicine sugerează că doar trei minute de sprint foarte intens pot provoca în organism schimbări biologice mai ample decât 90 de minute de efort moderat, potrivit Nautilus. Cercetarea, coordonată de specialiști de la Rockefeller University, a comparat adulți sănătoși care au făcut 90 de minute de mișcare de intensitate moderată cu participanți care au avut parte de șase reprize de sprint de câte 30 de secunde, separate de pauze de patru minute, fie în alergare, fie pe bicicletă. Analizele plasmei au arătat că, la bicicliștii din grupul de sprint, s-au modificat aproape 25% dintre proteine, față de mai puțin de 0,25% în grupul cu efort moderat. Au crescut inclusiv proteine asociate cu formarea vaselor de sânge, cu refacerea țesuturilor și cu semnalizarea hormonală. Comparând datele a peste 53.000 de britanici, la sprinteri au apărut 32 dintre cele 33 de proteine asociate cu un risc metabolic mai mic. Studiul are totuși o limită: grupurile au fost mici și formate în principal din bărbați.
De unde vin Perseidele
Perseidele apar în fiecare an în jurul perioadei 10-12 august și pot ajunge la 50-100 de meteori pe oră, iar Nautilus explică atât originea lor, cât și poveștile din jurul fenomenului. Numele actual vine de la constelația Perseu, punctul din care meteorii par să provină. Romanii îi legau însă de Priap, un zeu minor al fertilității, și îi interpretau ca pe o binecuvântare pentru ogoare. Mai târziu, odată cu răspândirea catolicismului, fenomenul a primit numele „Lacrimile Sfântului Laurențiu”, după sărbătoarea din 10 august dedicată martirului ucis de împăratul Valerian. Explicația astronomică ține de cometa Swift-Tuttle, cu o orbită de 133 de ani. În fiecare an, Pământul trece prin norul de praf lăsat de cometă în urma ei. Cometa s-a apropiat ultima dată de Pământ în 1992 și va reveni în 2126. Articolul notează și faptul că este considerată cel mai serios candidat la o coliziune catastrofală, iar un astronom estimează că 2028 ar putea fi un an deosebit de prolific pentru Perseide.
De ce o scrisoare de mână poate spune mai mult decât un mesaj
Înainte ca Amanda Leigh Lichtenstein să plece în călătorii, tatăl ei îi oferea un plic alb și îi cerea să îl deschidă doar după aterizare. Într-un text publicat de Psyche, autoarea povestește că, pe măsură ce viața ei s-a mutat tot mai mult online, a renunțat la scrisori, apoi le-a redescoperit ca pe o formă de apropiere într-o perioadă dominată de izolare digitală. La un atelier organizat într-o bibliotecă de cartier, o adolescentă i-a spus că vrea să învețe să scrie o scrisoare pentru a repara o prietenie, deoarece mesajele de pe telefon nu i se păreau suficiente. Psihoterapeuta Emily Grayson le recomandă uneori pacienților același exercițiu, pentru că scrisul pe hârtie este un gest concret și tactil, care are efect chiar dacă scrisoarea nu este trimisă. Lichtenstein face legătura dintre această experiență și ideile lui Martin Buber despre relația cu celălalt, dar și de inițiative precum Letters Against Isolation și Postcrossing.
De ce oamenii nu devin automat iraționali atunci când devin parte dintr-o mulțime
Ideea că oamenii devin iraționali doar pentru că se află într-o mulțime este pusă sub semnul întrebării de psihologul social John Drury, profesor la Universitatea din Sussex, într-un articol publicat de Psyche. Teoria „mentalității de turmă”, formulată de Gustave Le Bon la sfârșitul secolului al XIX-lea (celebra lucrare „Psihologia mulțimilor”), a fost mult timp folosită, inclusiv pentru a justifica intervenții violente ale poliției. Cercetările mai noi descriu însă alt mecanism: emoțiile se pot intensifica într-un grup deoarece oamenii capătă o identitate comună și simt mai mult sprijin și mai multă putere, lucru observat la pelerinajele religioase sau la festivaluri. Interesant articol.
Râurile și deltele urmează aceeași regulă matematică
Rețelele de râuri de pe Pământ au forme surprinzător de asemănătoare, iar Quanta Magazine explică regula matematică din spatele lor. În 1957, cercetătorul John Hack a măsurat pâraie din Virginia și Maryland și a observat că lungimea unui curs de apă este proporțională cu suprafața bazinului său ridicată la puterea 0,6. La prima vedere, ne-am putea aștepta la exponentul 0,5, adică la rădăcina pătrată. Diferența apare pentru că bazinele mari tind să fie lungi și înguste, iar cele mici sunt mai scurte și mai compacte. Explicația ține de eficiență: o rețea ramificată transportă apa în aval cu pierderi cât mai mici prin frecare. În aprilie 2026, o echipă condusă de Tian Dong a publicat în Science o cercetare care arată că aceeași lege se aplică și deltelor. Mai există un detaliu interesant. Acolo unde un râu se bifurcă, unghiul format este de aproximativ 72 de grade.
De ce uriașii din povești s-ar prăbuși sub propria greutate
Uriașii din povești arată ca niște oameni obișnuiți, doar mult mai mari. Matematicianul Joel David Hamkins explică în The MIT Press Reader de ce fizica nu le-ar permite să funcționeze astfel și pleacă de la o observație a lui Galileo din 1638. Rezistența unei grinzi crește cu pătratul dimensiunii, deoarece depinde de secțiunea ei, în timp ce greutatea crește cu cubul dimensiunii, deoarece depinde de volum. O grindă de zece ori mai mare este de o sută de ori mai rezistentă, dar de o mie de ori mai grea. Același principiu se aplică oaselor, așa că un uriaș construit ca un om normal s-ar prăbuși sub propria greutate. De aceea elefanții au picioare proporțional mai groase decât câinii. La scară mică, insectele pot avea membre subțiri și se pot lipi de pereți datorită forțelor electrostatice. Nici liliputanii nu ar merge normal, dar ar putea să sară foarte sus și să ridice greutăți enorme pentru dimensiunea lor.
Mai avem liber arbitru?
O alegere banală, precum cafea sau suc la prima oră a dimineții, deschide eseul lui Albert Yuan din Noema despre liberul arbitru. Autorul trece prin trei mari crize ale acestei idei: determinismul grecilor, existența unui Dumnezeu atotștiutor în religiile monoteiste și, mai recent, Newton, Darwin și neuroștiințele. Un punct important este experimentul lui Benjamin Libet din anii 1980, care a demonstrat activitate cerebrală cu aproximativ 350 de milisecunde înainte de conștientizarea deciziei. Yuan contestă însă concluzia că acest rezultat ar elimina liberul arbitru. Aaron Schurger a descris semnalul drept zgomot neuronal obișnuit, iar Uri Maoz a observat că el dispare când alegerea are o miză reală, precum o donație de 1.000 de dolari. Pentru Yuan, contează dacă decizia trece prin propriile valori. Întrebarea devine și mai actuală acum, când cercetătorii încearcă să detecteze „intențiile” agenților AI. De citit.
Book Snack, un podcast care folosește cărțile ca să explice actualitatea
Consultantul de comunicare, autorul și traducătorul Iulian Comănescu a lansat Book Snack, un podcast săptămânal despre cărți recente și despre felul în care ele ne pot ajuta să înțelegem actualitatea, scrie Pagina de Media. Proiectul este realizat în parteneriat cu Upgrade 100 și Cărturești. Primul invitat este Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, care vorbește despre războiul din Ucraina și despre situația politică din Republica Moldova, după o vizită recentă acolo. Printre invitații anunțați pentru edițiile următoare se află Stejărel Olaru, Gabriela Adameșteanu, istoricii Alina și Șerban Pavelescu și sociologa Alina Pop. Comănescu spune că proiectul a pornit din exasperarea sa față de modul în care fake news-ul și războiul hibrid amenință direcția pro-occidentală a României. Podcastul este coprodus de Upgrade 100 și poate fi urmărit pe YouTube, Facebook, Instagram și Substack.
Expoziții
Cum arată Bucureștiul golit de căldura verii, prin ochii a nouă artiști
MARe/Muzeul de Artă Recentă prezintă, între 13 august și 15 noiembrie 2026, expoziția de grup „Late Summer Spritz”, la etajul 3. Potrivit site-ului MARe, aceasta este prima ediție a unui nou format în care o artistă din colecția muzeului devine curator. Pentru această ediție, Larisa Sitar a ales nouă artiști care locuiesc în București sau au legături cu orașul: Apparatus 22, Diana Cepleanu, Roberta Curcă, Adelina Ivan, Gili Mocanu, Giuliano Nardin, Maruša Sagadin, Kristin Wenzel și Mădălina Zaharia. Lucrările au în comun apropierea de imagini aproape non-figurative și surprind atmosfera unui București torid, pe care mulți locuitori îl părăsesc ca să scape de căldură. Obiecte obișnuite din spațiul urban primesc astfel o dimensiune sculpturală, iar tehnicile folosite sunt intenționat foarte diferite. MARe se află pe Bulevardul Primăverii 15 și poate fi vizitat de miercuri până luni, între orele 11:00 și 19:00.
O expoziție despre spațiul dintre oameni și modul în care natura își găsește calea
Expoziția „In-Between/ Calea Naturii”, cu lucrări de Ramona Șlug, poate fi văzută la ETAJ artist-run space din București între 13 și 31 august, notează Curatorial. Expoziția reunește două proiecte care se completează: „Spațiul dintre noi” și „Natura găsește mereu o cale”. Primul se concentrează pe spațiul nevăzut dintre oameni, iar al doilea poartă tema spre relația dintre oameni și lumea vie și prezintă natura ca pe o prezență activă, capabilă să își recapete echilibrul și să ocupe locurile pe care oamenii le abandonează. În lucrări apar siluete așezate față în față, vegetație supradimensionată, trunchiuri fragmentate și forme circulare inspirate de inelele copacilor. Artista folosește cianotipia, amprentarea, colajul și tușurile, iar plantele lasă urme directe pe pânză, astfel încât procesul de lucru devine el însuși o colaborare cu natura.
Acuarelele de călătorie ale Rodicăi Maniu
Muzeul Național Cotroceni găzduiește, în Spațiile Medievale, expoziția „Rodica Maniu: Acuarela. Un tour de force în arta feminină modernă”, deschisă între 29 iulie și 27 august, potrivit Curatorial. Expoziția readuce în atenția publicului o artistă care a activat în prima jumătate a secolului XX atât în România, cât și în spațiul european. Rodica Maniu a studiat la Paris și München, a debutat la Ateneul Român alături de Nicolae Vermont și a făcut parte din Asociația „Femeile pictore și sculptore”. După căsătoria cu pictorul Samuel Mützner, fiecare dintre cei doi și-a păstrat și dezvoltat propriul stil. Maniu lucra cu tușe vibrante, tonuri discrete și transparențe fine. Expoziția include acuarele realizate en plein air în Balcic, Dobrogea, Oltenia, Italia, Bretania și Corsica, alături de portrete și o instalație. Muzeul poate fi vizitat de marți până vineri, între orele 09:00 și 17:00, iar ultima intrare este la 16:00.
Eveniment
Calea Victoriei redevine pietonală în weekendul 15-16 august
Calea Victoriei devine din nou pietonală în weekendul 15-16 august, pe porțiunea dintre Bulevardul Dacia și intersecția cu Splaiul Independenței, potrivit Zile și Nopți. Traficul auto va fi oprit între orele 10:00 și 23:00, fără blocarea intersecțiilor, iar mașinile vor putea reveni după ora 23:00. Traversarea rămâne posibilă pe străzile Știrbei Vodă, C.A. Rosetti, Dem I. Dobrescu, Ion Câmpineanu și Regina Elisabeta. În Piața Revoluției, în ambele zile, între 10:00 și 22:00, sunt programate activități de tenis de masă, baschet, badminton, fotbal și hochei de masă. În zona Parcului Kretzulescu are loc un atelier cu nisip colorat, între 11:00 și 13:00, iar sâmbătă, între 18:00 și 19:00, Magitot prezintă un spectacol de magie. La Cercul Militar Național, între 17:30 și 20:00, Asociația BeMotions organizează campania „Emoții în Oraș”, cu ateliere de pictură și de educație emoțională.
Brâncuși, punctul de plecare pentru tururi de artă urbană prin București
Programul „Un-hidden București” propune anul acesta cinci tururi ghidate, o intervenție artistică multidisciplinară, o expoziție, două performance-uri și două dezbateri, toate dedicate artei urbane din spațiul public și cu acces gratuit. Buletin de București scrie că ediția pornește de la moștenirea lui Constantin Brâncuși și de la influența operei sale asupra artiștilor contemporani. Tururile sunt programate pe 22 și 29 august, 12 și 26 septembrie și 10 octombrie. Dezbaterile vor avea loc pe 27 august și 24 septembrie, intervenția artistică este programată între 14 și 18 septembrie, iar expoziția poate fi văzută între 8 și 22 octombrie. Cele două performance-uri au loc pe 8 și 22 octombrie. Participarea la tururi se face pe bază de înscriere printr-un formular disponibil pe site-ul oficial. Proiectul este inițiat de Save or Cancel și cofinanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB.
Always Forever adaugă o scenă nouă în curtea Palatului Mogoșoaia
Festivalul Always Forever se extinde în acest an cu Backyard Stage, o nouă scenă în aer liber, unde pe 4 septembrie vor urca Albert Nbn, DJ Matei și DJ Andu, conform Buletin de București. În aceeași zi, pe scena principală sunt programați Skepta, AJ Tracey, JME și Killa Fonic. Sâmbătă, 5 septembrie, vor cânta Hurts, Brooke, Combe, Jacotene, Moonlight Breakfast și Golan. Festivalul de la Palatul Mogoșoaia include și o zonă pentru copii, cu facepainting, ateliere de desen și MagicSHOP, precum și un târg curatoriat de Hot Lagoon, cu branduri și artiști independenți. Copiii cu vârsta de până la 7 ani au acces gratuit dacă sunt însoțiți de un adult care are bilet.
Plimbări gratuite cu caiacul și canoea pe Dâmbovița, chiar în centrul orașului
Bucureștenii care rămân în oraș pot ieși pe Dâmbovița cu caiacul sau cu canoea, gratuit, în cadrul proiectului „Dâmbovița Apă Dulce”, scrie B365. Activitățile continuă pe 14 și 15 august la Debarcaderul Națiunile Unite. Vineri, 14 august, programul este între 16:00 și 20:00, iar sâmbătă, 15 august, între 15:00 și 20:00. Informația a fost anunțată pe pagina de Facebook a ARCUB. Participarea este gratuită și nu necesită rezervare, dar accesul se face în limita locurilor disponibile, așa că este util să ajungeți mai devreme. Cei care au propriul echipament, fie SUP, caiac sau canoe, îl pot aduce și se pot alătura participanților. Organizatorii propun, astfel, o perspectivă diferită asupra Bucureștiului, văzut direct de pe Dâmbovița.
Film
Ultimul weekend de „Cinema sub stele”, în Parcul Marin Preda
Ediția din acest an a programului „Cinema sub stele” se încheie cu trei seri de film în Parcul Marin Preda, între 14 și 16 august, potrivit B365. Proiecțiile încep în fiecare seară la ora 20:00. Sâmbătă, 15 august, poți vedea „Cei patru fantastici: Primii pași” (2025), o aventură cu supereroi adresată întregii familii. Duminică, 16 august, va fi proiectat „Jungla veselă: aventuri în era dinozaurilor” (2025), un film pentru copii, dar potrivit și pentru adulți. Anunțul a apărut pe pagina de Facebook a Primăriei Sectorului 6. Instituția prezintă aceste proiecții ca pe ultima întâlnire a verii în jurul filmelor văzute în aer liber, sub cerul nopții.
