Săptămâna asta aflăm despre primul matematician maya cunoscut după nume, despre ruta aleasă de Hannibal prin Alpi și despre un fel de zahăr ca cel din zmeură, descoperit în inima Căii Lactee. Vedem de ce există stângaci, cum a rămas în picioare cel mai bătrân copac din Europa, un pin de peste 1.075 de ani, și de ce mindfulness-ul trebuie ales în funcție de eroarea de gândire pe care vrei să o corectezi. Mai avem cele patru chipuri ale singurătății, contradicția dintre mașinile autonome, pe care le vrem perfecte, și accidentele cu șoferi umani, pe care le trecem cu vederea, plus felul în care Silicon Valley împrumută decorul din literatura science-fiction, dar lasă deoparte mesajele ei politice. Tot aici intră doi roboți umanoizi care au făcut o operație pe un porc viu, tinerii din România ajunși pe ultimul loc în Europa la abilități digitale și cele două biblioteci din comune clujene, una aproape goală și una plină de viață. La capitolul ieșit din casă, Târgul de Sfântul Ilie adună meșteșugari și artizani timp de trei zile la Muzeul Țăranului, tramvaiele Tatra ies la pensie după 53 de ani cu un ultim tur pe linia 41, iar o fostă croitorie din Piața Amzei se redeschide ca ALTLOC, spațiu gratuit pentru artiști. Și nu numai.
Una, alta
Sak Tahn Waax, matematicianul maya de acum 1.100 de ani
Civilizația maya era cunoscută de mult pentru calculele sale avansate, însă numele celor care le făceau păreau uitate. Scientific American scrie despre un studiu publicat în revista Antiquity, care a descifrat o bucată de tencuială veche de cel puțin 1.100 de ani, descoperită la Xultun, în Guatemala. Semnele de pe fragment ascund o formulă care pune în legătură perioadele de mișcare ale unor corpuri cerești, printre care Marte și Venus, cu calendarul ritual maya de 260 de zile. Lângă formulă apar hieroglife cu sensul „așa spune Sak Tahn Waax”, adică „Vulpea cu piept alb”. Arheologa Heather Hurst spune că acesta este primul matematician mesoamerican cunoscut după nume. Fragmentul a fost găsit în 2010, într-o cameră cu pereți pictați, iar descifrarea lui a durat mai mult de zece ani. Formula amintește de informațiile din Codexul Dresda.
Pe ce drum a traversat Hannibal Alpii
În anul 218 î.Hr., Hannibal a plecat spre Roma cu aproximativ 40.000 de soldați, 7.000 de cai și 37 de elefanți de luptă, dar drumul ales prin Alpi rămâne neclar și astăzi. Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, prezentat de Nautilus, a calculat energia necesară pentru traversarea care a durat 15 zile. Cercetători de la Oxford și Jena au estimat consumul de energie al oamenilor și al animalelor și au concluzionat că armata a trecut probabil prin Col de la Traversette, la aproape 2.960 de metri altitudine. Deși era mai înaltă decât alte variante, era cea mai scurtă rută și solicita 5,42 terajouli. Col du Clapier, traseul preferat până acum de istorici, ar fi consumat cu 16% mai multă energie. Elefanții nu puteau petrece zilnic cinci sau șase ore ca să mănânce, astfel că au trăit din grăsimea acumulată. Dimensiunea lor i-a ajutat să reziste, deși mulți soldați au murit.
Cum jefuiește Silicon Valley literatura SF
Într-un eseu publicat de Aeon, Ali Rıza Taşkale explică felul în care marii antreprenori din tehnologie spun că se inspiră din literatura science-fiction, dar păstrează decorul și ignoră mesajele politice. Elon Musk declară că își dorește lumea din „Star Trek”, deși acolo capitalismul și armata au dispărut. Tot el se vede ca eroul singuratic din seria „Foundation” a lui Asimov, deși cărțile susțin instituțiile democratice. Zuckerberg a preluat termenul „metavers” dintr-un roman satiric, iar compania Palantir și-a luat numele de la obiecte din lumea lui Tolkien. Autorul numește această selecție „futurism reacționar”. El amintește că literatura oferă și alte viitoruri, de exemplu în cărțile Ursulei K. Le Guin și ale Octaviei Butler, unde lumea de mâine se construiește prin cooperare.
Fără pălării uriașe și fără fluierături
În 1912, cinematografele afișau pe ecran scurte mesaje despre regulile de comportament, iar Open Culture a adunat câteva exemple. Spectatorilor li se cerea să păstreze liniștea, să nu fluiere, să nu stea în picioare și, mai ales, să nu poarte pălării foarte mari care blocau vederea celor din spate. Rebecca Onion observa în Slate că sala de cinema permitea amestecul dintre clase sociale, rase, sexe și vârste într-un mod mult mai liber decât acceptau normele victoriene. Această apropiere provoca temeri legate de așa-numitele „sensibilități delicate” ale femeilor. Autorul W.W. Winters scria în 1910 că spectatorii își pierdeau reținerea, inhibițiile și mândria. Pentru epocă, o sală plină de imigranți și de oameni foarte diferiți putea părea copleșitoare. Aplauzele produse prin alte mijloace decât mâinile aparțin începuturilor cinematografului, însă regulile par actuale dacă înlocuim pălăriile cu telefoanele mobile.
Mindfulness-ul potrivit pentru fiecare tip de eroare mentală
În revista Aeon, cercetătoarea și terapeuta Stephanie Dorais explică de ce aceeași formă de mindfulness nu poate corecta orice eroare de gândire. Ea prezintă două direcții principale. Metoda lui Ellen Langer pune accent pe observarea activă a lucrurilor noi, iar metoda lui Jon Kabat-Zinn se bazează pe meditație și acceptare. Experimentele realizate de Langer și Philip Maymin arată că atenția curioasă reduce aproape toate cele 22 de erori analizate. Excepția importantă este aversiunea față de pierdere, care are o componentă emoțională puternică. Pentru aceasta pare mai utilă meditația. În studiul psihologei Lucy Tan, participanții care au meditat timp de cinci minute și-au asumat riscuri cu 22% mai mari. Cercetarea proprie a autoarei, realizată pe 500 de persoane, arată că atenția la prezent reduce cu 30% aversiunea față de pierdere. Concentrarea ajută în cazul contabilității mentale, iar implicarea activă în viață slăbește atracția recompenselor imediate.
Ce ne pot spune copacii despre istoria lumii
Dendrocronologa Valerie Trouet descrie în Aeon expediția echipei sale pe muntele Smolikas din Grecia, unde cercetătorii au luat probe din pini bosniaci. Acolo au stabilit vârsta lui Adonis, cel mai bătrân arbore viu din Europa confirmat prin inele, cu peste 1.075 de ani. Metoda, numită datare încrucișată, compară modelele de inele late și înguste de la mai mulți copaci. Cronologia pinilor bristlecone din California ajunge până în 6827 î.Hr., iar seria de stejar și pin din Europa Centrală acoperă aproape 12.500 de ani fără pauză. Lemnul păstrează și urmele exploziilor solare cunoscute drept evenimente Miyake. Probele din Grecia, comparate cu inelele copacilor din Scoția, au ajutat la refacerea unui curent atmosferic pe 700 de ani, care poate explica valuri de căldură, inundații, recolte slabe și chiar răspândirea ciumei negre.
Zahăr ca cel din zmeură, în inima Căii Lactee
Scientific American scrie despre prima identificare a zahărului în spațiul dintre stele. Molecula este eritruloza, un zahăr care se găsește și în zmeură, în kiwi sau în alte fructe roșii. Cercetătorii au detectat-o într-un nor molecular uriaș, numit G+0.693-0.027, aflat la aproximativ 26.745 de ani-lumină de Pământ. Rezultatele au fost publicate în Nature Astronomy. Echipa condusă de astrochimista Izaskun Jiménez-Serra a lucrat cu radiotelescoapele Yebes, de 40 de metri, și IRAM, de 30 de metri, ambele din Spania. Praful din nor oferă suprafețe pe care se pot forma molecule mai complexe și le protejează de radiațiile ultraviolete. Cercetătorii au observat însă că zaharurile cu trei atomi de carbon aproape lipsesc. Prin urmare, eritruloza nu pare să fi apărut prin adăugarea succesivă a atomilor, ci probabil din glicolaldehidă și etilenglicol. Până acum, în spațiu au fost găsite peste 300 de molecule.
Modernizarea nu ne uniformizează, ci ne diferențiază
Mulți oameni se tem că globalizarea va șterge diferențele dintre culturi, însă cercetările arată contrariul. Thomas Talhelm, profesor la University of Chicago Booth, explică în Psyche că datele World Values Survey din perioada 1981-2022 arată o distanțare valorică între țări, deși lumea este mai conectată. Echipa lui a studiat 1.462 de tineri chinezi mutați la 18 universități și le-a analizat stilul de gândire printr-un exercițiu cu panda, banana și maimuța. Studenții veniți din sate în orașe mari nu și-au pierdut automat gândirea holistică. Schimbarea a apărut la cei care plecaseră din regiuni de orez și ajunseseră în zone de grâu. Într-un semestru, aceștia au pierdut 11% din gândirea holistică. Cultura orezului cere de două ori mai multă muncă și irigații coordonate. Talhelm numește concluzia „modelul semințelor”: modernizarea hrănește particularitățile culturale și accentuează diferențele.
De ce există stângaci
Natalie Wolchover publică în Quanta Magazine un eseu despre cei aproximativ 10% dintre oameni care folosesc mai ales mâna stângă. Chiar și limba păstrează vechi prejudecăți: cuvântul englezesc „left” vine din termenul „lyft”, care însemna slab, prostesc sau nefolositor. Ecografiile arată că preferința pentru o mână apare înainte ca legăturile dintre creier și membre să fie complet formate. Din săptămâna a zecea, fătul mișcă mai des unul dintre brațe. Un studiu publicat în eLife în 2017 a găsit diferențe mari între activitatea genelor din cele două părți ale măduvei spinării. Nu există o singură genă a stângăciei, ci aproximativ 40 de variante, multe asociate cu tubulina. Chris Venditti, de la Reading, a arătat în PLOS Biology că oamenii sunt singura specie cu o asimetrie atât de pronunțată. Ipoteza „luptei modificate” spune că dreptacii pot lovi mai ușor inima adversarului, aflată în stânga.
Visul vechi de un secol al școlii automatizate
Ideea unei școli care predă aproape singură există de mai bine de un secol, spune Audrey Watters într-un interviu publicat de The MIT Press Reader. În cartea „Teaching Machines”, ea urmărește istoria dispozitivelor pentru educație. Primul, „Automatic Teacher”, a fost creat în 1924 de psihologul Sidney L. Pressey. Aparatul oferea întrebări cu variante și înregistra răspunsurile, dar proiectul s-a oprit în timpul Marii Crize. După trei decenii, B. F. Skinner a construit o mașină bazată pe behaviorism, însă birocrația companiilor i-a blocat dezvoltarea. Watters spune că discursul actual repetă teme vechi. În anii 1950, amenințarea era Uniunea Sovietică, iar acum este China. Marc Andreessen a numit modelul R1 al DeepSeek „momentul Sputnik al AI”. Autoarea respinge ideea că progresul tehnologic este inevitabil, numită de Joseph Weizenbaum „un tranchilizant al conștiinței”, și amintește de studenții care au huiduit discursurile favorabile AI la festivitățile de absolvire.
Darul neașteptat al inteligenței artificiale
Arianna Huffington își începe eseul din Noema cu enciclica „Magnifica Humanitas”, un document de peste 42.000 de cuvinte publicat în luna mai de Papa Leon al XIV-lea, care avertizează asupra „divinizării tehnologice”. Autoarea observă că Silicon Valley folosește adesea un limbaj apropiat de cel religios. Greg Epstein, capelan la Harvard și MIT, susține chiar că tehnologia a devenit religia principală a epocii noastre. Huffington răspunde că inteligența artificială nu este Dumnezeu. Ea îl citează pe Mustafa Suleyman, care scrie în Nature că aceste sisteme pot imita felul în care oamenii vorbesc despre viața interioară, fără să aibă una. Autoarea crede că ne-am definit prea mult prin inteligență și amintește că „homo sapiens” înseamnă om înțelept. Ea propune existența unui al patrulea instinct, legat de sens și transcendență, și își imaginează un AI care să ne ajute să fim mai generoși, nu doar să muncim mai eficient.
Cele patru chipuri ale singurătății
În deepculture apare un articol de pe No Sidebar în care Jyoti Yadav își amintește o seară petrecută într-o cameră plină cu oameni cunoscuți, deși ea se simțea singură și goală pe dinăuntru. Experiența a ajutat-o să înțeleagă că singurătatea poate avea patru forme. Singurătatea emoțională apare când lipsește o relație profundă, în care poți spune tot ce simți. Singurătatea socială este dorul de grupul tău și se întâlnește des după mutarea într-un oraș nou. Singurătatea existențială vine din faptul că nimeni nu poate trăi viața exact din interiorul minții tale. A patra formă este singurătatea cronică, o stare apăsătoare care persistă fără o cauză clară și care poate necesita ajutor de specialitate. Concluzia autoarei este că primul pas spre vindecare poate fi chiar identificarea și numirea exactă a stării pe care o trăim.
De ce vrem mașini perfecte, dar tolerăm mii de morți pe șosele
Neurochirurgul Jonathan Slotkin descrie pentru Noema o contradicție: cerem ca mașinile autonome să nu greșească niciodată, dar acceptăm drept normale accidentele produse de oameni. El pornește de la o pană de curent din San Francisco. Semafoarele s-au stins, iar câteva mașini Waymo s-au oprit în intersecții cu avariile aprinse. Imaginile au devenit virale. În aceeași zi, aproximativ 115 americani au murit în accidente cu șoferi umani, fără ca aceste cazuri să devină știri. Datele citate arată că mașinile Waymo au cu 94% mai puține accidente grave. Slotkin folosește și exemple din medicină ca să explice diferența dintre siguranța reală și senzația de siguranță. El consideră că încrederea publicului cere transparență, explicații clare și raportarea corectă a incidentelor.
URSS-ul lui Stalin, în culori, prin ochii unui atașat american
O altă recomandare din deepculture este proiectul Arhiva Manhoff, publicat de Radio Free Europe. Maiorul Martin Manhoff a petrecut peste doi ani în Uniunea Sovietică, la începutul anilor 1950, ca asistent al atașatului militar din Ambasada Statelor Unite la Moscova, situată lângă Piața Roșie. Pasionat de fotografie, el a surprins sute de imagini color din viața cotidiană a orașului și a țării, inclusiv funeraliile lui Stalin. Manhoff a părăsit URSS în 1954, după un scandal de spionaj, și a luat cu el rolele de film de 16 mm și sutele de diapozitive. După întoarcerea în Statele Unite, materialele au rămas uitate zeci de ani în cutii de carton, într-un fost atelier auto din nord-vestul țării. Un istoric din Seattle le-a descoperit în cele din urmă. Radio Free Europe prezintă arhiva în patru părți.
Două biblioteci comunale din Cluj, două povești complet diferite
Un reportaj AGERPRES prezintă două biblioteci din comune apropiate de Cluj, unde viața culturală diferă mult de imaginea festivalurilor precum TIFF. La Gilău, comună cu aproximativ 1.000 de locuitori, biblioteca are 10.000 de volume, dar este deschisă numai la cerere. Marcela Cîmpan se ocupă de ea pe lângă alte sarcini, iar după apariția internetului aproape nimeni nu îi mai trece pragul. Unii localnici cred chiar că s-a închis. La Săndulești, situația este opusă. Bibliotecara Adriana Pătăcean, numită cetățean de onoare, are peste 340 de cititori și organizează o școală de vară, șezători în fiecare vineri și un muzeu al satului cu obiecte adunate de la localnici. Biblioteca are 14.440 de volume, imprimantă 3D, cerc de robotică și 20.000 de lei pentru cărți noi. Reportajul arată că omul care conduce locul contează mai mult decât mărimea comunei.
Doi roboți umanoizi au realizat, în premieră, o intervenție chirurgicală pe un pacient viu
News.ro scrie despre un experiment fără precedent, în care doi roboți umanoizi au participat la o operație pe un pacient viu, un porc. Ei au realizat o colecistectomie laparoscopică, adică au scos vezica biliară, și au executat toate etapele esențiale: au tras țesuturile, au făcut disecția, au pus clipsurile și au extras organul. Experimentul a fost realizat de cercetători de la UC San Diego, iar studiul a apărut în revista Nature. Roboții erau două modele comerciale Unitree G1, fiecare cu o greutate de aproximativ 32 de kilograme și un preț sub 20.000 de dolari. Chirurgi umani cu experiență i-au controlat permanent de la distanță, iar sisteme de siguranță i-au ținut fixați ca să nu cadă peste animal. Deocamdată, tehnologia nu poate înlocui medicii în regiuni izolate, dar autorii cred că această posibilitate se apropie. Ei se gândesc la utilizări în baze din Antarctica, pe Stația Spațială Internațională sau în viitoare misiuni spre Marte.
Tinerii din România, la coada Europei la abilități digitale
News.ro prezintă un raport Eurostat nefavorabil României. În 2025, aproape 75% dintre tinerii europeni de 16-24 de ani aveau cel puțin competențe digitale de bază. În România, procentul era de numai 53,3%, iar în Bulgaria de 52,8%. Cele două state sunt singurele sub 60% și se află la finalul clasamentului, dominat de Danemarca, cu 92,1%, urmată de Cehia și Malta. În majoritatea Europei, fetele au rezultate mai bune decât băieții, cu diferențe mari în Cipru, Slovenia și Austria. În România, situația este inversă: 55,1% dintre băieți au competențe de bază, față de 51,1% dintre fete. Un studiu anterior arăta că 40% dintre cetățenii UE nu au aceste abilități, iar România era tot ultima. Peste 85% dintre românii conectați folosesc rețele sociale, dar sub jumătate utilizează e-mailul. La serviciile bancare online, România rămâne pe ultimul loc.
Detectorul de imagini AI al Meta nu recunoaște unele dintre propriile fotografii
Digitalio.ro prezintă un caz care arată limitele detectoarelor de imagini create de inteligența artificială. Meta a lansat, odată cu modelul Muse Image, un sistem care ar trebui să recunoască fotografiile generate de AI. O analiză Reuters arată însă că detectorul nu identifică mereu nici imaginile produse de Meta. Dacă fotografiile sunt decupate până la o treime sau jumătate din dimensiunea inițială, instrumentul greșește în 55% dintre cazuri. Reuters a testat 40 de imagini. Sistemul le-a recunoscut pe toate în forma originală, dar decuparea i-a redus precizia. Meta explică problema prin Content Seal, un filigran invizibil care se poate pierde după modificări mari, și spune că detectorul este încă în testare. Google și OpenAI recunosc limite asemănătoare. Un profesor citat spune că filigranele funcționează doar cât rămân intacte, iar o cercetătoare consideră că detectarea a 90% dintre cazuri ar fi totuși un progres important.
Eveniment
Trei zile de tocmeală
Muzeul Național al Țăranului Român organizează Târgul de Sfântul Ilie între 17 și 19 iulie, în fiecare zi de la ora 10:00 la 18:00, iar intrarea este gratuită. Meșteșugari, artizani, anticari și artiști vor aduce ceramică, furci, lăzi de zestre, icoane, mobilier pictat, ii vechi și noi, fote, vâlnice, marame, catrințe, podoabe, obiecte din piele, covoare, cruci de lemn, produse din pâslă, mobilă veche, unelte de gospodărie și jucării. Vizitatorii vor găsi și prăjituri de casă, miere, plante de leac și țuică. Pagina evenimentului de pe site-ul MNȚR anunță că muzeul sprijină și în acest an școli, fundații și asociații care lucrează cu copii cu dizabilități și persoane din medii defavorizate. Târgul este coordonat de Oana Constantin și Simona Hobincu.
Tramvaiele Tatra ies la pensie după 53 de ani
Știrea că tramvaiele Tatra ies la pensie nu e nouă, dar e important de știut că Festivalul Tatra continua și în weekendul 18-19 iulie. STB a anunțat marți, 14 iulie, că programul de sâmbătă va fi extins, iar tramvaiele T4R vor circula din nou pe linia 41, de această dată seara, pentru ca pasionații să poată face fotografii. Călătoriile sunt gratuite. După 53 de ani de serviciu în transportul public din București, aceste tramvaie vor fi retrase definitiv. B365 amintește că modelele T4R au fost fabricate în Cehoslovacia între 1973 și 1975, într-o serie de 121 de vagoane, după proiectul designerului ceh František Kardaus. Prototipul a ajuns la București spre sfârșitul anului 1973 și a intrat în circulație în 1974. Din 2017, vagoanele au început să fie retrase treptat de pe trasee.
Fosta croitorie din Piața Amzei devine ALTLOC 1.6.1.8
O clădire monument istoric de lângă Piața Amzei, care a găzduit o croitorie, se deschide sâmbătă, 18 iulie, sub numele ALTLOC 1.6.1.8. Buletin de București scrie că spațiul va putea fi folosit gratuit de artiștii independenți din Capitală. Proiectul aparține echipei care a readus în atenția publicului casa „La Mița Biciclista” și va funcționa timp de 24 de luni, până când clădirea va intra în restaurare, în vara anului 2028. Șapte spații și o curte interioară de aproape 400 de metri pătrați vor fi oferite fără chirie artiștilor tineri, muzicienilor, DJ-ilor, ilustratorilor, performerilor și studenților. Cheltuielile de funcționare vor fi acoperite din veniturile barului. Deschiderea are loc la ora 19:00. Apelul de proiecte va fi lansat pe 21 iulie, vizionările sunt programate între 22 și 28 iulie, iar primele proiecte selectate vor fi anunțate pe 12 august. Edmond Niculușcă spune că locul nu cere nimic, în afară de nevoia reală de a-l folosi.
Expoziții
Weekend de artă la Mogoșoaia, cu două vernisaje și un concert
Pe 18 iulie, Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului deschid două expoziții care pot fi vizitate până pe 2 august. La ora 13:00, Galeria Cuhnie găzduiește vernisajul expoziției „Dimensiuni paralele”. Proiectul reunește profesori și absolvenți ai promoției 2022 de la masteratul „Educația vizuală prin studiul peisajului și figurii”, organizat de Facultatea de Arte a Universității „Ovidius” din Constanța. Publicul va vedea pictură, gravură, ceramică, lucrări în tehnici mixte și instalații. La ora 17:00, în Galeria Ghețărie, se deschide „Punct de fugă”, expoziție semnată de Marilena Zahiu, despre autocunoaștere și identitate. Intrarea la expoziții se face cu bilet cumpărat de la recepția palatului. Buletin de București anunță și un concert de muzică de cameră, programat pe 19 iulie, la ora 17:00, în Sala Scoarțelor, cu acces gratuit.
Nouă mașini interbelice, în grădina Palatului Elisabeta
Retromobil Club România a deschis pe 11 iulie cea de-a șasea ediție a expoziției „Mașinile Bucureștilor – Interbelicele orașului”. Evenimentul poate fi vizitat până pe 6 septembrie la Palatul Elisabeta, pe Bulevardul Regele Mihai I nr. 28. În grădina palatului sunt expuse nouă automobile istorice construite între 1924 și 1948. Printre ele se află și un Jeep Willys identic cu mașina pe care a deținut-o Regele Mihai I. Expoziția este deschisă sâmbăta și duminica, în cadrul tururilor ghidate, iar accesul respectă programul de vizitare al palatului. B365 amintește că prima ediție a avut loc în 2021. Retromobil Club România a fost înființat în 1998 de 21 de pasionați, iar astăzi are peste 5.000 de membri și a certificat mai mult de 12.000 de vehicule istorice.
Educație
Vara copiilor la muzeu
Muzeul Municipiului București organizează Școala de Vară în lunile iunie, iulie, august și la începutul lui septembrie, în mai multe spații muzeale. Programul din iulie, publicat pe site-ul MMB, include ateliere P4C de filosofie cu Mirela Elisei, între 13 și 17 iulie, la Palatul Suțu. Pe 18 și 19 iulie au loc ateliere de benzi desenate cu Mihai I. Grăjdeanu, iar pe 25 și 26 iulie sunt programate activități de creație cu Gabriela Mateescu. La finalul lunii, Daniela Olaru susține patru ateliere de ilustrație. Pe 18 iulie, între 10:00 și 12:00, copiii de 6-14 ani pot participa gratuit la săpături în situl Glina-Bălăceanca. Prețul obișnuit este de 40 de lei pe atelier. Înscrierile se fac la educatie@muzeulbucurestiului.ro, de luni până vineri, între 10:00 și 15:00.
Film
Începe Cinema sub Stele în parcurile din Sectorul 6
Potrivit B365, Primăria Sectorului 6 organizează 15 proiecții gratuite în cinci parcuri, între 17 iulie și 16 august 2026. Prima are loc pe 17 iulie, în Parcul ANL Constantin Brâncuși. Urmează Parcul Drumul Taberei, între 24 și 26 iulie, Parcul Crângași, între 31 iulie și 2 august, Parcul Liniei, între 7 și 9 august, și Parcul Marin Preda, între 14 și 16 august. Filmele încep la 20:00. Programul include „Captain America: Curajoasa lume nouă”, „Cum să îți dresezi dragonul”, „Misiune: Imposibilă – Răfuială finală”, „Tron: Ares”, „Cei 4 Fantastici: Primii pași”, „Ștrumfii: Filmul” și „Bridget Jones: Topită după el”. Intrarea este liberă, iar publicul poate veni cu pături, șezlonguri și gustări.
Foto: Flow
