Avem, din nou, ce să citim la cafeaua de dimineață. Mai jos găsești tot felul de subiecte interesante.
Una, alta
Cel mai faimos copac din lume a murit după 1.000 de ani de poveste
Stejarul Major Oak din pădurea Sherwood, cunoscut pentru legătura cu legenda lui Robin Hood, a murit, potrivit The Guardian. Copacul avea între 800 și 1.200 de ani, iar în primăvara lui 2026 nu a mai făcut frunze. Experții consultați de RSPB, organizația care administrează pădurea din 2018, au confirmat că arborele nu mai este viu. Moartea lui nu a avut o singură cauză. De-a lungul timpului, copacul a fost afectat de veri tot mai fierbinți și secetoase, inclusiv de canicula record din 2022, când temperaturile au ajuns la 40 de grade. Solul din jur a fost tasat de milioanele de turiști, iar mineritul de cărbune din zonă a schimbat nivelul pânzei freatice. În plus, proptelele metalice montate în 1904 au susținut artificial crengile, dar au pus presiune suplimentară pe trunchi. Chiar dacă a murit, Major Oak rămâne în picioare. Cu o circumferință de 11 metri și o coroană de 28 de metri, stejarul va continua să fie un habitat important pentru sute de specii.
Odihnă vs trândăveală
Găsită în newsletterul deepculture: Leo Umilio scrie, pe The Idle Gazette, despre diferența dintre odihna acceptată de lumea modernă și trândăveala privită cu suspiciune. Odihna este încurajată pentru că are un scop: te ajută să revii la muncă mai eficient, mai concentrat și mai productiv. De aceea sunt acceptate (și chiar încurajate) recuperarea, self-care-ul sau aplicațiile care îți monitorizează somnul. Trândăveala, în schimb, nu promite nimic. Nu există ca să te facă mai bun la muncă, nu produce rezultate și nu trebuie justificată. Este pur și simplu timp petrecut fără o finalitate practică. Autorul notează că societatea transformă aproape orice formă de refuz într-o metodă utilă: mersul pe jos devine wellness, statul degeaba devine „niksen”, iar plictiseala este acceptată doar dacă poate fi legată de creativitate. Concluzia lui este că avem nevoie și de timp irosit cu bună știință, tocmai pentru că acel timp poate fi cu adevărat al nostru. Cred c-ar trebui să învățăm să trândăvim mai mult.
De ce unele proiecte se rostogolesc singure, iar altele te storc de energie
Tot din deepculture. Uri scrie pe Atoms vs Bits despre o întrebare dificilă: cum știi dacă un proiect este greu pentru că merită efortul sau greu pentru că nu ți se potrivește? El folosește o imagine simplă: un teren cu dealuri. Unele proiecte sunt ca și cum ai împinge o sferă uriașă, altele sunt ca și cum ai împinge un cub. La început, ambele par la fel de grele. Diferența apare mai târziu. Sfera începe să se rostogolească singură după ce o împingi, în timp ce cubul trebuie împins continuu, fără să capete avânt. Autorul spune că proiectele lui care au reușit au semănat mai mult cu sfera. De exemplu, primul lui joc de societate a fost descoperit de oameni, care s-au atașat de el și l-au ajutat să crească mai departe. Uri recunoaște că metafora nu explică totul perfect, dar o folosește ca să arate că unele lucruri dificile încep, la un moment dat, să meargă mai firesc.
Tehnologia îți poate fura timpul sau te poate face să muncești mai curajos
Acum, al treilea peștișor pescuit din deepculture. Seth Godin scrie pe blogul său că tehnologia poate fi folosită în două feluri. Primul este cel mai obișnuit: o folosim ca să ne fie mai ușor. Google Maps ne duce la destinație fără să mai fim atenți la drum, Claude poate scrie rapid un text de marketing acceptabil, iar Amazon ne arată imediat un produs suficient de bun. În acest caz, tehnologia devine o scurtătură: reduce efortul și ne ajută să luăm decizii mai repede. Godin spune însă că există și o a doua variantă: să folosim tehnologia nu ca să muncim mai puțin, ci ca să explorăm mai mult. De exemplu, un regizor poate folosi AI ca să creeze mai multe variante de storyboard, nu doar una. Iar dacă vezi rapid cum arată un text mediocru, poți folosi timpul rămas ca să cauți idei mai bune, mai curajoase sau mai originale. Concluzia lui este că tehnologia ne poate purta în două direcții. Cei care o folosesc doar ca să facă economie de bani și de oameni riscă să devină irelevanți, iar viitorul aparține celor care o folosesc ca să genereze mai multă valoare.
Cât de mult ne tocește AI-ul abilitățile
Instrumentele AI ne pot ajuta, dar folosirea lor constantă poate slăbi anumite abilități. Potrivit Profit.ro, un sondaj publicat în revista Nature arată că 70% dintre asistente și 77% dintre medicii din SUA se tem că dependența de AI le-ar putea afecta competențele. Un studiu realizat în Polonia a observat că medicii obișnuiți să lucreze cu AI au identificat mai puține leziuni atunci când nu au mai avut acces la această tehnologie. Rata de detectare a scăzut de la 28,4% la 22,4%. Un rezultat asemănător a apărut într-un experiment Anthropic. Inginerii software care au folosit AI au obținut un scor de 50% la test, iar cei care au lucrat fără AI au obținut 67%. Concluzia specialiștilor este că AI trebuie folosită cu măsură, fără să renunțăm la gândirea critică și la exersarea propriilor abilități.
Un „strămoș” al Stonehenge-ului
O descoperire importantă a fost făcută la doar 4,8 kilometri de Stonehenge. Potrivit Curatorial, arheologii britanici au găsit la Bulford o structură care ar putea reprezenta o versiune timpurie a celebrului monument. Echipa Wessex Archaeology a identificat două gropi pentru stâlpi, aflate la 120 de metri una de alta. Poziția lor pare să indice răsăritul la solstițiul de vară și apusul la solstițiul de iarnă, la fel ca pietrele principale de la Stonehenge. Cercetările realizate între 2015 și 2017 arată că gropile datează din jurul anului 2950 î.Hr., perioadă în care a început și construcția Stonehenge. În zonă au mai fost găsite fragmente de ceramică, oase și cărbune. Arheologul Fabio Silva consideră că oamenii urmăreau solstițiile cu câteva secole înainte ca pietrele uriașe de la Stonehenge să fie ridicate.
Când totul devine „traumă”, cuvântul își pierde sensul
Un eseu publicat în Aeon ne invită să ne gândim mai atent la sensul cuvântului „traumă”. Scriitoarea Lily Dunn pornește de la accidentul grav suferit de mama sa și se întreabă dacă acest termen nu este folosit astăzi atât de des încât începe să-și piardă sensul. Cercetătorii Nick Haslam și Melanie McGrath numesc acest fenomen „concept creep”, adică extinderea treptată a sensului unui cuvânt. Autoarea compară atitudinea mamei sale, care își ascunde suferința și încearcă să rămână puternică, cu cea a unor studenți din generația Z, care descriu drept „traumă” chiar și mici experiențe neplăcute. Lily Dunn consideră că o persoană care se definește permanent ca victimă poate ajunge să se simtă lipsită de putere. Concluzia eseului este că trebuie să folosim cuvintele cu grijă și că literatura poate transforma suferința într-o formă de artă.
Modelul din „Nașterea lui Venus” a murit la 23 de ani
Simonetta Vespucci, nobila florentină despre care se spune că ar fi inspirat chipul lui Venus din pictura lui Botticelli, a murit în 1476, înainte ca artistul să înceapă lucrarea. O echipă condusă de endocrinologul Paolo Pozzilli a analizat din nou cauzele morții sale și a publicat concluziile în revista Endocrinology, Diabetes & Metabolism. Potrivit cercetării prezentate de Nautilus, Simonetta ar fi avut o tumoră a glandei pituitare. Aceasta ar fi început să sângereze puternic în urma unui traumatism, produs posibil în timpul unui dans energic sau în urma unei agresiuni. În aprilie 1476, Simonetta s-a prăbușit în timpul unui după o hemoragie nazală. În zilele următoare, a avut febră, dureri de cap și halucinații. Botticelli a fost atât de atașat de ea, încât a cerut să fie înmormântat la picioarele sale.
Cercetători în costume de biohazard caută ADN-ul artiștilor preistorici
În peșterile din Spania, exploratoarea Genevieve von Petzinger și echipa sa încearcă să afle cine a realizat desenele rupestre vechi de peste 40.000 de ani. Potrivit National Geographic, cercetătorii caută urme de ADN antic chiar în picturile care reprezintă cerbi, cai și amprente de mâini. Principala întrebare este dacă autorii au fost oameni moderni sau neanderthalieni. Pentru a nu contamina probele cu propriul ADN, membrii echipei poartă costume speciale. Ei prelevează cu grijă mostre din stratul de calcit care acoperă desenele, apoi le trimit la Institutul Max Planck din Germania pentru analiză. Proiectul este finanțat de National Geographic Society. Genevieve von Petzinger spune că cercetarea se află „la limita posibilului”, deoarece nimeni nu a reușit până acum să extragă ADN antic direct din arta rupestră.
De ce dificultatea muncii creative nu înseamnă că eșuezi
Când încerci să faci ceva nou și nu știi exact ce urmează, poți avea impresia că nu te descurci. Scriitorul Chris Smith explică, într-un articol publicat de Psyche, că această senzație apare din cauza tipului de muncă. Unele sarcini au pași clari, asemenea unei rețete. Altele nu au o soluție stabilită, iar răspunsul poate fi găsit doar prin încercări și greșeli. Profesoara Teresa Amabile le numește sarcini algoritmice, respectiv euristice. În cazul muncii euristice, progresul este greu de observat, iar efortul poate deveni apăsător. Psihologii numesc această senzație „disfluență”. Din cauza incertitudinii, putem ajunge la concluzia greșită că dificultatea arată că nu suntem suficient de buni. Smith oferă însă exemple de cercetători și artiști care au trecut prin perioade de confuzie tocmai în momentele în care începeau să gândească într-un mod nou. Așadar, faptul că ceva este greu nu înseamnă automat că ai eșuat. Poate însemna doar că încerci să găsești un drum care încă nu este clar.
Sclavii din Carolina de Sud care au vâslit spre libertate
Pasajul Interior este o rută pe apă mai puțin cunoscută din Carolina de Sud. Canalele sale au fost săpate manual de oameni înrobiți, iar ulterior au devenit, în secret, o cale de evadare. Istorica Virginia McGee Richards scrie în The MIT Press Reader despre oamenii care fugeau cu canoea spre Florida spaniolă. Acolo puteau deveni supuși ai coroanei spaniole și puteau lucra contra cost, inclusiv ca fierari. Una dintre primele evadări consemnate a avut loc în 1687, când 11 persoane au pornit spre sud. În 1748, Monvigo și Gomo, doi bărbați răpiți din Angola și redenumiți Moses și Sampson, au plănuit să parcurgă aproximativ 300 de mile. S-au orientat doar după stele, în timp ce erau urmăriți de vânători de sclavi. Articolul cuprinde și sute de nume găsite în arhive, care arată cât de mulți oameni au încercat să devină liberi.
De ce ne obsedează Marte
Ideea de a coloniza Marte atrage tot mai mulți oameni, deși viața acolo ar fi extrem de periculoasă. Într-un reportaj publicat în Noema, scriitorul Henry Wismayer prezintă atât argumentele susținătorilor, precum inginerul Robert Zubrin, cât și temerile celor sceptici, printre care ecologista Kelly Weinersmith. Atmosfera planetei este formată în proporție de 95% din dioxid de carbon, nivelul radiațiilor este de 50 de ori mai ridicat decât pe Pământ, iar temperatura medie ajunge la aproximativ -62°C. Weinersmith este îngrijorată mai ales de reproducere, deoarece nu știm dacă o femeie ar putea naște în siguranță în condiții de gravitație redusă. Politologul Daniel Deudney vorbește și despre un pericol social. Într-o colonie în care până și aerul ar fi controlat de o autoritate centrală, s-ar putea instala ușor un regim totalitar. După ce a analizat imaginile trimise de roverul Perseverance, Wismayer adaugă că Marte nu este doar periculos, ci și monoton, cu un peisaj dominat de nisip și pietre.
O nouă specie de ciupercă vânează „ciuperca zombie”
Oamenii de știință din Malaezia au descoperit în junglele din Borneo o nouă specie de ciupercă parazită. Potrivit ScienceAlert, aceasta atacă o altă ciupercă, numită Ophiocordyceps, care infectează furnicile, le controlează sistemul nervos și, în cele din urmă, le ucide. Noua specie se numește „Pleurocordyceps cornusynnemata”, după structurile sale neobișnuite în formă de corn. Cercetătorii o descriu drept un „hiperparazit”, deoarece se hrănește chiar din ciuperca aflată deja în corpul furnicii. Este prima specie din genul său descoperită cu o asemenea formă. Cercetătorii au identificat și o ciupercă ce ucide păianjeni. Ei cred că astfel de specii ar putea contribui, în viitor, la dezvoltarea unor antibiotice noi.
Evoluția umană se întâmplă chiar sub ochii noștri
Potrivit mai multor cercetători citați de ScienceAlert, oamenii ar putea trece printr-o schimbare importantă în evoluția lor. Cultura, care include tehnologia, medicina și capacitatea de a colabora, ne influențează acum mai mult decât mediul înconjurător. Invenții precum încălzirea centrală sau lentilele de contact rezolvă rapid probleme pentru care adaptarea genetică ar avea nevoie de foarte mult timp. Tim Waring, cercetător la Universitatea din Maine, consideră că specia umană trece printr-o transformare evolutivă majoră. Colegul său Zachary Wood afirmă că evoluția culturală a devenit mult mai rapidă decât cea genetică. Subiectul trebuie abordat cu grijă, deoarece amintește de istoria problematică a eugeniei. Totuși, Waring crede că viitorul oamenilor va depinde din ce în ce mai mult de capacitatea societăților de a se adapta și de a găsi soluții împreună.
Primul transplant dublu de plămâni și ficat între pacienți HIV-pozitivi
Bertrand Nelson, în vârstă de 56 de ani, trăiește de 26 de ani cu HIV și sarcoidoză. După ce o formă gravă a bolii legionarilor i-a afectat plămânii și ficatul, a avut nevoie de transplant. Potrivit Interesting Engineering, pe 21 martie 2026, medicii de la NYU Langone Health au realizat primul transplant pulmonar din lume de la un donator HIV-pozitiv la un pacient HIV-pozitiv. În aceeași zi, Nelson a primit și un ficat nou. În prezent, poate respira fără ajutorul aparatelor. Operația a fost posibilă datorită legii HOPE, adoptată în 2013. Aceasta permite folosirea organelor provenite de la donatori HIV-pozitivi, în cadrul unor programe de cercetare. Până acum, plămânii nu fuseseră incluși, deoarece sunt organe foarte sensibile. Reușita ar putea crește numărul organelor disponibile pentru cele aproximativ 1,2 milioane de persoane care trăiesc cu HIV în Statele Unite.
A plătit 400 de lire pentru un avocat AI și a câștigat procesul
O firmă de avocatură bazată pe inteligență artificială a câștigat un proces în Anglia, într-un caz considerat o posibilă premieră. Potrivit Mediafax, consultanta în resurse umane Tamires Camal Taquidir voia să recupereze o datorie de 7.000 de lire. Pentru redactarea documentelor și deschiderea procesului, a folosit platforma Garfield AI, autorizată de autoritățile britanice. Serviciile au costat aproximativ 400 de lire. Inteligența artificială a pregătit dosarul, însă procesul a implicat și un om. La termenul din 14 mai, desfășurat la Wandsworth County Court, pledoaria a fost susținută de un avocat angajat, iar instanța i-a dat câștig de cauză reclamantei. Fondatorii platformei spun că această tehnologie ar putea reduce costurile în cazurile simple. Specialiștii afirmă însă că susținerea unei cauze în instanță rămâne o activitate care depinde în mod esențial de oameni.
O enciclopedie online a femeilor filosof
De ce sunt atât de puține femei în filosofia academică? Una dintre explicații este felul în care se predă această disciplină. În multe manuale introductive, doar 6% dintre autorii incluși sunt femei. Potrivit unui articol publicat de Open Culture, Centrul pentru Istoria Femeilor Filosof și Oameni de Știință a lansat Encyclopedia of Concise Concepts by Women Philosophers. Site-ul conține deja aproximativ 100 de articole scrise de specialiști și prezintă ideile unor femei care au fost excluse sau neglijate în istoria filosofiei. Proiectul este coordonat de Ruth Hagengruber și Mary Ellen Waithe. Enciclopedia include personalități cunoscute, precum Simone de Beauvoir și Mary Wollstonecraft, dar și figuri mai puțin discutate. Printre ele se numără Jane Addams, ale cărei idei filosofice despre democrație au fost ignorate până în anii 1990, și Diotima din Mantineea, o gânditoare apreciată de Socrate.
Zhuangzi și critica meritocrației
Ideea că oamenii își merită succesul este foarte răspândită, dar filosoful daoist Zhuangzi o respinge, arată Christine Abigail L. Tan într-un articol publicat de Aeon. Confucianismul susținea încă de acum peste 2.000 de ani că diferențele dintre oameni sunt corecte dacă reflectă efortul și calitățile morale ale fiecăruia. Zhuangzi considera însă că această perspectivă îi îndepărtează pe oameni de viață și îi transformă în simple resurse. În plus, poziția socială influențează modul în care este judecată o persoană: „un hoț mic e arestat, un hoț mare devine conducător”. Autoarea amintește cazul unui american condamnat la închisoare pe viață pentru furtul a 50 de dolari, în timp ce persoanele responsabile pentru criza financiară din 2008 au fost pedepsite foarte puțin sau deloc. În viziunea lui Zhuangzi, succesul nu îi aparține niciodată doar individului, deoarece depinde și de împrejurări, de relații și de noroc.
Cum se luptă orașele cu efectul de „insulă de căldură”
Orașele se încălzesc tot mai mult, deoarece asfaltul și clădirile acumulează căldură, scrie National Geographic. Din cauza modului în care sunt construite unele cartiere, locuitorii pot resimți temperaturi cu cel puțin 8°C mai mari. Specialiștii spun că fiecare oraș are nevoie de soluții adaptate. Suprafețele care reflectă căldura sunt eficiente în Dubai, în timp ce Atena are nevoie în special de o circulație mai bună a aerului. În Medellín, plantarea a 2,5 milioane de plante și a aproape 880.000 de copaci a redus temperatura medie cu 2°C. Totuși, anumite tipuri de copaci pot păstra căldura în timpul nopții. Potrivit experților citați în articol, orașele ar trebui să ofere avertizări adaptate locuitorilor, hărți ale zonelor cu umbră și planuri de intervenție în perioadele de caniculă. Un astfel de plan a fost introdus în Ahmedabad, India, după ce peste 1.000 de oameni au murit în timpul unui val de căldură din 2010.
Mary McLeod Bethune și lupta pentru dreptul la educație
Într-un articol publicat pe Psyche, scriitoarea Salwa Mbarouk povestește cum a descoperit istoria lui Mary McLeod Bethune într-o noapte, în timp ce își adormea fiul. Bethune s-a născut în 1875, în Carolina de Sud. A fost al 15-lea copil al familiei și primul născut în libertate. La zece ani, o fată albă i-a luat o carte din mâini și i-a spus că nu are voie să citească pentru că este de culoare. Această experiență a făcut-o să își dorească să învețe și să îi ajute și pe alții să aibă acces la educație. În 1904, Bethune a ajuns în Daytona Beach împreună cu fiul său de cinci ani și cu doar 1,50 dolari. A căutat mobilă printre lucrurile aruncate, a făcut cerneală din boabe de soc și a deschis o școală pentru fete de culoare, care avea inițial cinci eleve. Când Ku Klux Klan a amenințat că va incendia școala, Bethune a rămas de pază întreaga noapte. Instituția fondată de ea a devenit Bethune-Cookman University, care are astăzi peste 3.100 de studenți.
Strămoșii noștri au folosit focul mult mai devreme decât credeam
Folosirea focului a avut un rol important în evoluția omenirii, dar cercetătorii nu știu exact când a început. Potrivit ScienceAlert, un studiu publicat în revista „PLOS One” sugerează că oamenii timpurii foloseau focul în urmă cu 1,07 până la 1,79 milioane de ani, cu mult mai devreme decât se credea. Dovezile au fost descoperite în peștera Wonderwerk din Africa de Sud și ar putea proveni de la Homo erectus. Echipa condusă de María Dolores Marín-Monfort a analizat oase care emit o lumină roșie atunci când sunt expuse la lumină albastră. Această reacție apare deoarece focul le-a modificat structura. Oasele arse au fost găsite în adâncul peșterii, într-un loc în care flăcările unui incendiu natural nu ar fi putut ajunge. Descoperirea sugerează că acești oameni timpurii știau să ducă focul în peșteră și să îl păstreze aprins.
Antrenamentele de forță te ajută să trăiești mai mult
Antrenamentele de forță nu ajută doar la dezvoltarea mușchilor, ci pot contribui și la o viață mai lungă. Potrivit ScienceAlert, un studiu realizat pe aproape 150.000 de cadre medicale, urmărite timp de 30 de ani, a analizat legătura dintre acest tip de mișcare și riscul de deces. Persoanele care făceau între 90 și 120 de minute de antrenament de forță pe săptămână aveau un risc de deces cu aproximativ 13% mai mic. Riscul scădea cu 19% în cazul bolilor cardiovasculare și cu 27% în cazul afecțiunilor neurologice, în special al demenței. Mai mult de două ore de antrenament pe săptămână nu aduceau beneficii suplimentare. Cele mai bune rezultate au apărut la persoanele care combinau exercițiile de forță cu mișcarea aerobică. În cazul lor, riscul de deces era cu aproximativ 45% mai mic. O posibilă explicație este că mușchii contribuie la reglarea glicemiei și eliberează substanțe care reduc inflamația. Conform studiului prezentat, două sesiuni scurte de antrenament de forță pe săptămână pot fi suficiente.
Cum să te deblochezi creativ, după rețetele altor tipuri de artiști
Aigner Loren Wilson scrie, într-un articol publicat de Literary Hub, că scriitorii care rămân fără idei se pot inspira din modul de lucru al altor artiști. Prince crea constant și își permitea să experimenteze fără să caute perfecțiunea. Zaha Hadid observa atent natura înainte de a transforma formele văzute în schițe abstracte. Gertrude Jekyll studia culorile și schimbările anotimpurilor, iar Georgia O’Keeffe își descoperea subiectele în timpul plimbărilor prin deșert. Compozitorul Jerod Tate își construiește lucrările prin dialog cu membrii comunității Chickasaw. Ideea principală este că inspirația apare mai ușor atunci când îți acorzi timp să observi, să asculți și să te conectezi cu lumea din jur.
Carte
Bibliotecile din Dolj se transformă în hub-uri digitale
Bibliotecile din Dolj se transformă în spații moderne, unde oamenii vor putea folosi tehnologie și vor putea învăța lucruri noi, potrivit Agerpres. Consiliul Județean Dolj va moderniza 30 de biblioteci cu laptopuri, scannere, imprimante 3D, ecrane interactive și un robot umanoid. Peste 2.500 de persoane din comunități defavorizate vor participa la cursuri despre utilizarea tehnologiei, siguranța pe internet și antreprenoriat. În plus, bibliotecile vor împrumuta și obiecte utile, precum bormașini, trotinete, semințe sau instrumente muzicale. Proiectul urmărește să reducă diferențele de acces la tehnologie. Potrivit datelor menționate, bibliotecile din județ aveau, în 2024, peste 1,2 milioane de volume.
Expoziții
Cărți vechi de sute de ani, expuse la Biblioteca Academiei
O expoziție dedicată cărților rare poate fi vizitată în București, la Sala „Th. Pallady”, până pe 30 iunie, potrivit Curatorial. Aceasta marchează 190 de ani de la înființarea Seminarului Central și prezintă fotografii și volume din vechea sa bibliotecă. Printre exponate se află cărți tipărite în Europa de Vest între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea. Cea mai veche datează din 1515, iar două volume din „Viețile Sfinților”, tipărite în 1689, poartă semnătura Mitropolitului Teodosie. Curatoarea Carmen Albu spune că unele cărți conțin însemnări și semne de proprietate care au aparținut unor personalități. Expoziția se numește „Cărțile își au destinul lor”.
Picturi adunate de prin călătorii
Artista Teodora Coltofean își prezintă expoziția personală „Fapte de pictură” la Muzeul Național al Țăranului Român. Potrivit Zile și Nopți, expoziția cuprinde picturi și lucrări grafice inspirate de călătorii, contemplare și descoperirea lumii prin artă. Vernisajul are loc pe 24 iunie 2026, la ora 17:30, iar criticul de artă Vladimir Bulat va susține discursul de deschidere. Expoziția poate fi vizitată în Sala Noua Galerie până pe 19 iulie, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00.
Muzeul Țăranului se redeschide în întregime
Muzeul Național al Țăranului Român își redeschide etajul prin expoziția „Rânduiala vieții”, după ce parterul a fost redeschis în 2025, anunță Agerpres. Evenimentul marchează 120 de ani de la înființarea muzeului și 30 de ani de la primirea premiului EMYA. Vizitatorii vor putea vedea și două expoziții noi: una despre comunitățile de huțuli din Suceava și Maramureș și alta dedicată instrumentelor de suflat folosite în comunitățile tradiționale. Modul de prezentare a colecțiilor a fost inițiat de artistul Horia Bernea și de echipa sa.
UNArte își deschide prima pinacotecă
Universitatea Națională de Arte din București își deschide pentru prima dată Pinacoteca și noua Bibliotecă pentru public, potrivit news.ro. Acestea pot fi vizitate în cadrul programului „Noua”, organizat între 29 iunie și 1 iulie. Colecția include o lucrare din tinerețea lui Constantin Brâncuși, presa originală de gravură a lui Theodor Aman, desene din secolul al XIX-lea și foile matricole ale unor artiști și personalități cunoscute. Noua Bibliotecă păstrează aproximativ 60.000 de volume. Rectorul Cătălin Bălescu afirmă că aproape 90% dintre artiștii prezenți în galeria națională au studiat sau au trecut prin această instituție.
Filme
Trei nopți de artă video sub cerul liber
Cinefilii pasionați de film experimental sunt invitați la „FIASCO. Seri de artă video”, o ediție dedicată arhivelor, intitulată „Archives in Motion”. Potrivit Zile și Nopți, proiecțiile au loc între 2 și 4 iulie 2026, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române, în fiecare seară, între orele 21:00 și 00:00. Accesul este gratuit și nu necesită rezervare. Programul include lucrări realizate de Alessandra Ferrini, Radu Jude, Dafna Maimon, Maryam Tafakory și Anton Vidokle. Selecția a fost realizată de curatoarele Larisa Crunțeanu și Cristina Stoenescu. Evenimentul începe joi, cu performance-ul „Umbráfono” al lui Enrique del Castillo, în care lumina este transformată în sunet. Numele FIASCO este inspirat de un roman SF scris de Stanisław Lem.
Giurgiu se transformă într-un laborator de creativitate
Ultimul weekend din iunie le este dedicat copiilor și adolescenților din Giurgiu, un oraș care nu are un cinematograf permanent. Potrivit Zile și Nopți, cea de-a treia ediție a Festivalului PLAY Giurgiu are loc între 26 și 28 iunie, la Teatrul „Tudor Vianu” și pe esplanada din fața acestuia. Programul cuprinde proiecții în aer liber, printre care animația „ARCO”, premiată la Annecy, comedia spaniolă „Fotbaliștii” și „Flow”, film câștigător al Premiului Oscar. Copiii și adolescenții pot participa și la instalații cu inteligență artificială, ateliere de animație stop-motion cu piese Lego, plimbări cu caiacul și o expediție în Pădurea Cama. Festivalul fondat de Mihai Mitrică ajunge și la Ruse, în Bulgaria, unde vor avea loc trei proiecții în paralel. Programul complet și biletele gratuite sunt disponibile pe playgiurgiu.ro.
Women in Frame
Pasionații de film pot descoperi, timp de aproape o săptămână, creații realizate de femei din lumea cinematografiei. Potrivit Zile și Nopți, retrospectiva Women in Frame are loc între 23 și 28 iunie, la Cinema Elvire Popesco din București. Programul cuprinde filme realizate de Céline Sciamma, Kaouther Ben Hania, Charlotte Wells și Celine Song, dar și de pioniere precum Musidora și Marie-Louise Iribe. Producțiile selectate acoperă perioada anilor 1920 până în 2025. Publicul poate vedea și două avanpremiere, urmate de sesiuni de întrebări și răspunsuri: „Malul vânăt”, de Andreea Borțun, pe 24 iunie, și „God Will Not Help”, de Hana Jušić, pe 25 iunie. Pe 27 iunie, programul îi este dedicat regizoarei Agnès Varda și include patru dintre filmele sale. Biletele sunt disponibile pe eventbook.ro.
